Yi Li nu este vreun nume de cod. Este echivalentul sindroamelor de contagiune pestilenţială. Mai pe româneşte: viroze, guturai şi gripă. Vremea schimbătoare ne ridică mingea la fileu ca să vorbim despre aceste necazuri de sezon… timp de trei sezoane pe an (primăvara, toamna şi iarna). Trei afecţiuni tratate ca un tot – Yi Li – şi trei terapii alternative care le vin de hac cu blândeţe.
ACUPUNCTURA
Conform principiilor acupuncturii, gripa, virozele şi guturaiul intră în categoria sindroamelor de contagiune pestilenţială (Yi Li) – explică dr. Cristina Bălănescu, medic primar cu competenţă în medicina complementară.
Aceste sindroame sunt influenţate de şase factori naturali: vântul (feng), recele (han), canicula (shu), umiditatea (shi), seceta (zao), focul (huo).
Aceşti factori naturali se transformă în factori patogeni atunci când Qi originar (energia) este deficitar şi când apare o schimbare de climă. Astfel, afecţiunile care apar în perioadele reci sunt legate de frig, dar se combină cu vântul, recele şi umiditatea.
QI versus sindromul de rece
Sindromul de rece este dat de frig: corpul este invadat de agentul patogen extern. Lupta care se încinge între Qi şi agentul patogen duce la apariţia febrei. Tulburarea Qi-ului determină închiderea porilor şi, automat, sistarea transpiraţiei.
Factorul rece imobilizează suprafaţa corpului, blocând meridianele energetice. Iar efectul direct este durerea (de cap, musculară, articulară).
În continuare, recele deranjează funcţia plămânilor, prin blocarea Qi-ului pulmonar. Iar manifestările sunt pe cât de bine cunoscute, pe atât de neplăcute: nas înfundat, tuse, mucoasă linguală fină şi albă.
Principalul principiu de tratament: se expulzează recele.
Concret: se face dispersie pe punctele de acupunctură situate de-a lungul meridianului plămân – P3, P5, P9 (se reduce activitatea meridianului cu surplus de energie) şi se încarcă energetic meridianul stomac (S2, S35, S38), meridianul intestin gros (IG5, IG11), meridianul ficat (F3,F8), meridianul inimă (I1). În funcţie de pacient (potrivit principiului: fiecare pacient este un caz unic), se adaugă şi alte puncte suplimentare.
HOMEOPATIA
În tabloul complex al metodelor de tratament alternative, homeopatia este cea care stimulează la maximum puterile vindecătoare ale organismului.
Principalul principiu de tratament: ”asemănătorul vindecă asemănătorul”.
Remediile homeopatice sunt obţinute din plante, din minerale, din animale, dar remediul în sine (”produsul finit”) este diferit de produsul din care se realizează. Dozarea minusculelor ”tablete” sub a căror formă se prezintă majoritatea remediilor homeopatice trebuie făcută cu maximă precizie: o concentraţie prea mare poate produce efecte contrare celor dorite!
Concret: remediul se stabileşte în funcţie de simptome.
- Aconit: pentru frison, slăbiciune în corp, febră.
- Allium cepa: pentru strănut violent, agravat la mirosuri şi căldură, secreţii nazale abundente.
- Ipeca: pentru rinoree brusc instalată, strănuturi în salve, dureri în gât la inspirarea aerului, tuse.
- Sabadilla: pentru rinoree apoasă, lăcrimare abundentă, strănut în salve.
- Ammonium carbonicum: pentru o persoană în vârstă, care se trezeşte, în jurul orei 3 dimineaţa, cu tuse şi secreţii nazale abundente.
- Apis: pentru tuse uscată, cu senzaţia de gâdilitură în gât.
- Baryta carbonica: pentru tuse sufocantă, însoţită de dificultatea de a expectora.
- Drosera: pentru tuse spastică, agravată noaptea.
- Petroleum: pentru tuse cu cefalee, calmată prin presarea tâmplelor.
FITOTERAPIA
Terapia cu ceaiuri, plante aromante (aromaterapie), uleiuri (oleoterapie), muguri de plante (gemoterapie) – sunt cele patru ”secţiuni” ale fitoterapiei.
Principalul principiul de tratament: valorificarea efectelor curative ale unor compuşi bio din plante, numiţi principii active. Nota bene: împreună cu principiul activ se extrag şi unele substanţe secundare, care au proprietatea de a mări efectul terapeutic al plantelor.
Concret – iată câteva reţete ”fito” pentru fiecare dintre principalele simptome specifice răcelii, guturaiului şi gripei:
- Nas înfundat
– rozmarin: o linguriţă de frunze se infuzează 5 minute în 200 ml de apă clocotită; se beau 3 căni pe zi, timp de 10-12 zile pe lună; se pot face şi spălături nazale cu această infuzie;
– eucalipt sau fenicul: se adaugă 4-5 picături de ulei esenţial într-un vas cu apă clocotită; se fac inhalaţii timp de 2-3 minute, 7 seri la rând;
– măceşe: se iau câte 25 de picături de tinctură de măceşe, de 3 ori pe zi, după mesele principale, timp de 21 de zile;
– hrean: se rade o linguriţă de rădăcină de hrean şi se toarnă peste ea o jumătate de linguriţă de oţet de mere şi 1 gram de sare; se pune amestecul într-un recipient care se ţine acoperit timp de 30 de minute; apoi se consumă toată cantitatea dintr-odată; cura durează 10 zile.
- Rinoree (secreţii nazale)
– busuioc: se toarnă o linguriţă de plantă în 200 ml de apă clocotită; se infuzează 7 minute; se beau 3 căni pe zi, până la dispariţia secreţiilor nazale;
– cerenţel: se pun 2 linguriţe din plantă în 300 ml de apă clocotită şi se fierb la foc mic timp de 30 de minute; apoi se strecoară şi se consumă toată cantitatea în 3 reprize, după fiecare dintre mesele principale, până când dispar secreţiile;
– cimbrişor: se pune planta (1-2 linguriţe) într-un litru de apă fierbinte şi se fac inhalaţii de câte 5 minute, seară de seară, până la dispariţia secreţiilor.
- Cefalee
– mărar: o linguriţă de frunze se infuzează timp de 3-5 minute în 250 ml de apă clocotită; se consumă toată cantitatea seara, înainte de culcare; sau se consumă în două doze – una dimineaţa, una seara, după mese;
– măceş: se iau câte 50 de picături de tinctură zilnic, fracţionat -25 de picături dimineaţa, 25 de picături seara;
– salcâm: în 100 g de alcool de 70 de grade se adaugă 100 g de flori de salcâm; se lasă la macerat 10 zile, apoi se strecoară şi se depozitează într-un recipient închis la culoare, la temperatura camerei; se iau câte 30 de picături dimineaţa, câte 10 zile pe lună, în perioada de calm dintre crizele de cefalee.
- Febră
– propolis: se ia o granulă cât un bob de piper de 4-5 ori pe zi; se înghite cu puţină apă sau ceai;
– struguri: se storc 600-700 grame de struguri albi în storcătorul de fructe; sucul astfel obţinut se consumă pe parcursul zilei, până când dispare febra.
Aşadar… Înainte de a te repezi la dulăpiorul cu pastile, siropuri şi alte remedii clasice (citeşte: chimice), asumându-ţi riscul de a te lupta, pe lângă guturai, răceală, gripă, şi cu o cohortă de efecte secundare, ia în calcul oferta mai mult decât generoasă a tratamentelor naturiste : fitoterapia este cea mai la îndemână, pentru că majoritatea leacurilor din plante pot fi preparate şi acasă. Totuşi, sfatul nostru este să-i faci o vizită, mai întâi, unui specialist în terapii aternative, ca să stabilească ce plante dau rezultate optime în cazul tău (aminteşte-ţi că fiecare pacient reprezintă un caz unic, deci ceea ce funcţionează perfect la vecinul, fratele sau amicul tău ”lovit” de guturai, să spunem, poate să funcţioneze doar aproximativ în cazul tău).
Reflexoterapia, homeopatia şi acupunctura sunt domenii rezervate inţiaţilor – terapeuţii cu diplomă. Şi, ca să obţii efectul scontat cu oricare dintre aceste terapii (sau combinându-le), trebuie să ”intri” într-o schemă de tratament foarte riguros concepută. Şi să o urmezi până la ultima şedinţă.
Poate că metodele naturale de tratament ”lucrează” mai lent decât… un pumn de pastile. Dar lucrează MULT MAI SĂNĂTOS. Garantat!
„Cele mai eficiente terapii naturale pentru viroze şi gripe” de blog.aimgroup.ro este licenţiat printr-o Licenţă Creative Commons Atribuire-Necomercial-FărăModificări 4.0 Internațional .