Vorbim, scriem, citim despre confortul, vigoarea, sănătatea pe care le furnizează plantele medicinale corpului nostru. Şi uităm să vorbim şi despre influenţa lor mai mult decât benefică asupra intelectului. Ce vorbă mare am zis: uităm!
”Căci şi uitarea e scrisă-n legile omeneşti”, dar legea asta, dacă ar fi adusă în dezbatere publică, ar lua zero voturi ”pentru” şi restul ”contra”. Eu uit, tu uiţi, el uită şi uite aşa, conjugarea unui verb nevinovat ne bagă în boală: deprimare, stres… Un cerc vicios, fiindcă acestea două o alimentează pe cea dintâi (uitarea).
În căutarea neuronilor pierduţi
De fapt, medicii spun că nu moartea neuronilor, în sine (un proces firesc şi continuu), explică pierderea progresivă a memoriei, ci slăbirea conexiunilor interneuronale. Conexiuni pe care ar trebui să le întreţinem prin gimnastica minţii – memorat poezii, rugăciuni, repetat tabla înmulţirii, descâlcit cuvinte încrucişate, Sudoku, respectiv pasat emisferei drepte a creierului acţiuni pe care le dirijează emisfera stângă şi viceversa: să mergem cu spatele, să învăţăm să scriem cu stânga, dacă suntem dreptaci, cu dreapta, dacă suntem stângaci etc., etc.
Interconectarea neuronilor poate fi stimulată însă şi cu ajutorul fitoterapiei, ne aminteşte dr. Cristina Bălănescu, medic primar cu competenţă în medicină complementară. Iată care sunt cele mai importante:
Plante de ținut minte
- Ginseng
Unul dintre produsele ”far” ale fitoterapiei, ginsengul, bogat în minerale şi vitamine, stimulează tonusul şi dă pinteni proceselor de memorare şi concentrare, ţinând astfel stresul la distanţă.
- Ginkgo
Star, şi el, al fitoterapiei, ginkgo biloba (”Arborele sfânt al vieţii”) este una din cele mai vechi specii de arbori din lume. Frunzele lui sunt utilizate, în general, pentru a combate problemele de memorie survenite pe termen scurt sau pierderile de memorie legate de vârsta înaintată.
- Hrişcă
O cunoaştem mai mult ca aliment sănătos şi ignorăm, adeseori, virtuţile florilor acestei cereale intens folosite, totuşi, în fitoterapie. Datorită conţinutului bogat în vitamina B1, magneziu şi fosfor, florile de hrişcă amară alungă stresul (principalul devorator al neuronilor şi al conexiunilor interneuronale).
- Mentă
Bine cunoscută pentru acţiunea sa benefică asupra tulburărilor digestive, menta are şi alt atu, mai puţin cunoscut: are efect calmant, favorizează somnul şi regenerarea legăturilor dintre celulele creierului.
- Passiflora
”Floarea pasiunii” este originară din America de Sud, de unde ”a migrat” în Europa târziu, în secolul al XVII-lea. Datorită proprietăţilor relaxante şi sedative, leacurile din passiflora combat stresul şi mai ales insomnia.
- Păducel
Păducelul este un arbust cu flori albe şi fructe roşii – ambele utilizate din vremuri vechi drept remedii fitoterapeutice. Mulţumită proprietăţilor calmante şi sedative, această plantă tratează problema stresului, fără a provoca somnolenţă.
- Pelinariţă
Rudă cu pelinul amar, pelinariţa este un tonic cerebral bine cunoscut în medicina populară: stimulează sistemul nervos şi fortifică şi capacitatea de memorare.
- Rozmarin
Plantă decorativă şi condiment preţuit în bucătărie, rozmarinul stimulează circulaţia sanguină cerebrală şi periferică, îmbunătăţeşte memoria, creşte capacitatea de concentrare, tonusul psihic şi are efect adaptogen (antistres).
- Salvia
Acţiunea ei directă asupra cortexului cerebral se soldează cu mărirea capacităţii de concentrare, combaterea oboselii mentale, revigorarea simţurilor şi a memoriei.
- Soia
Are reputaţia plantei sinonime cu sănătatea: conţine, printre altele, fosfolipide, un constituent esenţial al celulelor, util în reglarea funcţionării neuronilor, în general, deci şi în mentenanţa memoriei, în particular.
- Spirulina
Administrată copiilor, spirulina dezvoltă organele şi funcţiile acestora, dar are ”o preferinţă” specială: dezvoltă coeficientul de inteligenţă. Cu până la 60%, susţin studiile de specialitate.
- Tei, verbină şi muşeţel
Un trio recompensat cu premiul pentru popularitate: sunt plantele medicinale pe care le consumăm cel mai frecvent, sub formă de infuzii sau gelule. Au în comun reputaţia solidă de aliaţi ai sănătăţii, dar una din principalele lor indicaţii o constituie tulburările de somn (care consumă neuroni pe bandă rulantă).
- Valeriana
Folosită în medicină încă din antichitate, rădăcina de valeriană are puternice efecte sedative: calmează stările tensionate şi favorizează alunecarea în lumea viselor.
Capsule, ceaiuri, comprimate, gelule, uleiuri esenţiale – plantele despre care am povestit se găsesc sub diferite forme în magazinele naturiste. La piaţă, pe tarabele negustoreselor avizate, se găseşte şi planta în stare ”brută”, numai bună pentru a o arunca în apa clocotită şi a prepara o infuzie aromată. Unele (menta, rozmarinul) sunt condimente cu tradiţie şi reputaţie în bucătărie. Altele (passiflora şi din nou rozmarinul) sunt şi plante decorative. Hrişca şi soia se consumă şi ca atare, cea dintâi sub formă de terci (înmuiată în apă), cea de a doua sub formă de granule sau de bucăţele care se prepară termic sau ca lapte de soia.
De toate pentru toţi. Dar cu un numitor comun: te ajută să uiţi că şi uitarea e scrisă-n legile omeneşti.
„15 REMEDII NATURISTE PENTRU O MEMORIE DE GENIU” de blog.aimgroup.ro este licenţiat printr-o Licenţă Creative Commons Atribuire-Necomercial-FărăModificări 4.0 Internațional .
In general imi place aimgroup.ro Aveti articole interesante pentru mine dar cel mai mult ma intereseaza creierul si cum pot eu sa activez memoria vizuala ,Tot incerc eu pina ma ea durerea de cap dorind sa pun in glanda pineala imaginea unui apartament si nu reusesc. Nu imi port permite sa cumpar un aparat de la dvs. la moment .Dar nu este exlus mai tirziu.