În bestsellerul său, Hrana vie, doctorul de origine elveţiană Ernest Gunther ne încurajează să revenim la principiile de bază ale alimentaţiei naturiste, hrănindu-ne cu ceea ce ne oferă Pământul, fără a modifica în vreun fel, prin preparare la foc, această hrană vie. De dragul sănătăţii noastre în primul rând. Am stabilit deja într-un articol anterior că omul a fost proiectat pentru hrana bazată pe crudităţi, excluzând orice aliment de origine animală. Ce ne facem însă cu pâinea noastră cea de toate zilele? În pledoaria sa pentru alimentaţia netratată termic, Gunther se întoarce în trecut:
„Hrana vechilor soldaţi romani se constituia din boabe de grâu. Fiecare soldat primea zilnic o raţie de grăunte, pe care o purta într-un buzunar; iar aceste boabe erau mestecate încet şi bine. Dacă soldatul era trimis brusc în luptă, se afla, astfel, într-o stare foarte bună şi era de neîntrecut în rezistenţă fizică. Pe lângă apă, soldaţii nu mai primeau nimic demn de menţionat, hrănirea era lăsată în seama cerealelor. Din acest aliment minune, grâul, se produce astăzi făina albă şi se coace pâinea albă. Oare se crede că astfel se mai poate îmbunătăţi darul complet al naturii?“
Făina albă, un aliment toxic pentru organism
Ei bine, nici vorbă de îmbunătăţire, dimpotrivă, procesul de preparare a făinii distruge toate componentele valoroase din tărâţe, vitaminele şi mineralele, iar partea interioară, albă, a bobului de grâu, din care se face făina albă, conţine numai amidon. „Acesta produce un lipici bun, dar sub formă de aliment înşeală şi jefuieşte corpul, sângele este acidizat, organele sunt intoxicate“, arată cercetătorul elveţian.
În plus, amidonului i se adaugă şi toxine conservante, iar când coacem pâinea, lucru ce presupune o bună cantitate de sare, temperatura înaltă mai distruge şi ultimele valori nutritive.
„Cine mănâncă regulat asemenea pâine sau alte produse din făina albă să includă imediat în preţ şi cheltuielile cu dentistul şi ceilalţi medici. Este, într-adevăr, o pâine scumpă şi o plăcere scumpă, o înşelăciune reală. Pâinea albă este recomandată în mod special în regimul alimentar al bolnavilor şi bătrânilor, de cele mai multe ori sub formă de pesmeţi, pentru că atunci este mai uşor de digerat. În sanatorii şi spitale este, de asemenea, mult folosită pe lângă pâinea albă şi cea intermediară, care este la fel de periculoasă. Un morar mi-a spus că şi pâinea intermediară este devalorizată, nemaigăsindu-se nici urmă de tărâţe sau germeni în ea“, avertizează Gunther.
Pâinea îmbunătățită – ademenitoare, dar lipsită de substanțe nutritive
Autorul volumului Hrana vie nu este deloc convins de această găselniţă modernă a brutarilor.
Cum cerealele conţin foarte multe vitamine, în special vitamina B, iar pentru a produce pâinea albă, se scot toate aceste substanţe nutritive, odată cu eliminarea tărâţelor şi a germenilor din făină, unii brutari şi-au dat seama de această devalorizare şi cer morarilor să introducă vitamine artificiale şi minerale. Astfel apare pâinea îmbunătăţită.
„Sună foarte ademenitor, dar din păcate crima care se comite prin devalorizarea făinii nu mai poate fi recuperată nici măcar atunci când se adaugă circa 30 de săruri nutritive, căci toate aceste substanţe sunt sintetice sau anorganice, fără enzime şi fără viaţă, astfel că organele nu se vor împăca niciodată cu ele“, arată Gunther.
Cum rămâne cu pâinea neagră?
Evident, pâinea neagră sau integrală este mai sănătoasă decât cea albă, dar nu poate fi totuşi, nici măcar ea considerată drept un aliment complet, deoarece prin coacere se distrug toate enzimele. Asadar, şi pâinea neagră face parte din categoria alimentelor fierte, iar cei cărora li se interzice acest produs alimentar ar trebui să se ferească şi de ea. Să înţelegem că nicio pâine nu este bună pentru om? Există şi o reţetă acceptată, dar este cea folosită în antichitate de evrei, care făceau singura pâine integrală sănătoasă, întinzând aluatul la soare pentru a se usca (o reţetă asemănătoare o găsim şi în cazul pâinii călugăreşti, la noi în ţară). Asta pentru că acest tip de pâine necopată păstrează toate subtanţele nutritive pe care le găsim în cereale, deoarece nu se prepară termic, lucru care ajută la detoxifierea organismului şi previne apariţia bolilor. În plus, este deosebit de săţioasă. Cum se prepară ea?
Reţetă pentru pâine necoaptă
- 100 g uruială de grâu proaspăt măcinată
- 100 g uruială de secară proaspăt măcinată
- 200 g stafide negre
- 1 linguriță de ulei
- 2 l de sare de mare
- Puţin chimion
Totul se pune la înmuiat cu puţină apă, apoi se dă prin maşina de tocat sau se frământă cu mâna, iar aluatul trebuie să fie doar atât de uscat, încât să se lipească de degete. Pentru că această pâine nu se coace şi doar se usucă, aluatul trebuie întins, pe o sită, până la grosimea de 4-5 cm. Vara se poate usca foarte bine la soare, iar după trei ore, pâinea poate fi deja consumată. Iarna, în schimb, aluatul se poate usca deasupra unui calorifer, unde temperatura nu e mai mare de 40 de grade. Această pâine are cel mai bun gust când este încă moale, aşa că este indicat să o consumaţi imediat. Dacă vreţi să o păstraţi pentru mai târziu, băgaţi pâinea moale în pungi de plastic, în frigider, altfel se acreşte.
„O dilemă pentru sănătate: pâinea albă sau pâinea neagră?” de blog.aimgroup.ro este licenţiat printr-o Licenţă Creative Commons Atribuire-Necomercial-FărăModificări 4.0 Internațional .