Cred că nu mai este niciun dubiu pentru nimeni că alimentația joacă un rol esențial în procesul de îmbătrânire. Iar cel mai banal exemplu este obezitatea, de la cele mai ușoare forme până la cazurile de morbiditate. Dar nu la aspectul fizic mă voi referi de data aceasta (desigur, contează și felul în care arătăm, și încă foarte mult), ci la ceea ce se întâmplă în corpul unei persoane care poartă zeci de kilograme în plus (ritm accelerat al inimii, respirație greoaie, ficat obosit etc).
Toate aceste probleme acumulate ne fac să îmbătrânim mai repede. Gândește-te numai cât efort depune inima pentru a pompa sângele prin corp în condițiile în care vasele sanguine sunt pline de așa numitele plăci de aterom (grăsime) care le îngroașă.
Echilibrul în toate
Înainte de orice schimbare în stilul de alimentație, trebuie să știi că vei reuși numai dacă vei învăța să fii cumpătat. E clar că nu vei putea de azi pe mâine să-ți schimbi felul în care mănânci, dar totul începe cu primul pas, iar scopul pe care ni-l propunem este echilibrul.
De la gurul alimentației, dr. Paul Bragg, ne-a rămas o frază celebră, care ar trebui să se afle la loc de cinste în orice spațiu unde se servește masa. Și nu glumesc!
„Mestecaţi lichidele ca şi cum ar fi solide şi mestecaţi substanţele solide până când devin lichide”.
Ce înseamnă acest lucru? Ei bine, nu doar ceea ce băgăm în gură, ci și starea în care alimentele ajung în stomac contează. Prin urmare, digestia trebuie să înceapă în gură, iar mestecatul cu atenție al alimentelor este primul pas pentru o digestie de nota 10.
John Thomas, în cartea Cum să ne redobândim tinerețea, susține că NU toate alimentele sunt la fel. În timp ce unele mâncăruri sunt vii şi susțin starea de sănătate, altele lipsite de vitalitate și aduc după sine boală.
Ceea ce ne preocupă în mod deosebit pe noi sunt diferenţele între alimente şi influenţele pe care le au ele asupra procesului de îmbătrânire, dar mai presus de toate amprentele energetice ale alimentelor. Însă primul aliment despre care vom discuta este apa, care trebuie considerată aliment de bază, în viziunea lui John Thomas.
Apa, condiție fundamentală a vieții și sănătății
Potrivit lui Thomas, amprenta energetică a apei influenţează decisiv viaţa sau moartea organismelor vii. Apa este considerată o necesitate a vieţii, căci niciun organism viu nu poate trăi fără ea.
„În mod paradoxal, experţii afirmă că trebuie să reducem alimentele ingerate, dar să bem cât mai multă apă, să fim preocupaţi însă de tipul de apă, de MEMORIA vibraţională a acesteia sau de potenţialul său de oxidare/reducere (POR). Apa este un aliment, la fel ca orice alt tip de hrană. De aceea, trebuie să facem din start această precizare: nu toate tipurile de apă sunt la fel!“, explică dr. Thomas în cartea sa.
Din păcate, foarte puţini oameni sunt preocupaţi de apa pe care o beau, întrucât nu o consideră un aliment. Dar apa ESTE un aliment. Mai mult decât atât, ea reprezintă CEL MAI IMPORTANT aliment pe care îl ingerăm.
Importanţa ei deosebită, susține Thomas, nu derivă din substanţele sale nutritive, așa cum sunt alimentele, căci nu conţine niciuna, ci din ENERGIA pe care o conține.
Când nu este carnea toxică?
Discuțiile legate de carne sunt mai tulburi ca niciodată. Fiecare nutriționist își susține punctul de vedere cu argumente bine construite. Și atunci, cum știm dacă este bine sau nu să consumăm carne? Am spune în primul rând că acest aspect este totuși unul subiectiv. Fiecare dintre noi trebuie să fim atenți cum ne simțim atunci când mâncăm carne și cum ne simțim când nu mâncăm.
Problema în general este că omul mănancă mai mult decât este necesar și, în particular, mănancă prea multe proteine de origine animală şi prea puţine legume şi fructe.
Potrivit lui John Thomas, dacă animalele sacrificate au fost sănătoase, proteinele lor au o amprentă energetică orientată către dreapta, adică susţinand viaţa. Dacă animalele nu au fost însă sănătoase, proteinele lor vor avea o amprentă energetică orientată către stânga şi vor provoca boli şi îmbătrânirea prematură.
„Cele mai multe proteine de origine animală din vremea noastră au o energie orientată către stânga, din cauza numeroaselor deşeuri toxice din mediul înconjurător şi a concentratelor metabolice cu care sunt hrănite animalele. Acestea suferă din cauza supra-alimentaţiei şi a mediului toxic (a poluării din aer, apă, alimente, şi a metaboliţilor în exces), devenind la fel de bolnăvicioase ca şi oamenii. Energia alimentelor derivate din animale bolnave provoacă boli la oameni de mii de ori mai rapid decât energia alimentelor derivate din plante bolnave“, explică Thomas în cartea Cum să ne redobândim tinerețea.
Proteinele de origine animală pot fi o excelentă sursă de energie şi de substanţe nutritive, dar ele reprezintă o sabie cu două tăişuri şi trebuie folosite cu înţelepciune. Principalele probleme legate de proteinele de origine animală sunt: cantitatea pe care o ingerăm, felul în care o metabolizăm, nivelul de substanţe analoage estrogenului pe care le conţin (de pildă, hormonii), maniera în care sunt prelucrate ele de ficatul şi rinichii noştri, inclusiv de eliminare a deşeurilor rezultate din ele, şi perioada de tranzit dintre ingerare şi eliminarea deşeurilor.
Alimentele care conţin o energie negativă, indiferent de sursa de la care provin – fie că este vorba de animale sau de plante – sunt alimente toxice. Atunci când mâncăm alimente bolnave, cantitatea de energie pierdută este mai mare decât cea câștigată.
Proteinele de origine animală ar trebui eliminate din intestine în maximum 18 ore. Dacă rămân mai mult timp, ele intră în putrefacţie şi elimină o serie de otrăvuri.
Și legumele pot conține toxine
Dar corpul se poate otrăvi și cu fructe ori legume. De exemplu, cartofii absorb substanţe toxice din îngrăşămintele naturale. Aceste molecule toxice trec direct în ţesuturile cartofilor – intacte şi integrale (nedivizate). Atunci când cartofii sunt fierţi, un nas fin poate detecta tipul de îngrăşăminte naturale care au fost folosite la cultivarea lor – dacă ele au provenit de la porci, vaci sau pui.
“Moleculele toxice absorbite în acest fel trec de mecanismele de apărare ale corpului şi ne pun în pericol sănătatea. Alimentele nedigerate putrezesc în intestine, devin un mediu fertil pentru paraziţi, generează obezitate, produc gaze urât mirositoare şi provoacă probleme ale colonului, precum colita, diverticulita, sindromul intestinelor iritate, apendicita, şi chiar cancerul, artrita, diabetul sau problemele cardiovasculare”, mai susține John Thomas.
În concluzie, scenariul îmbătrânirii nu constă în altceva decât într-o combinaţie de acumulare de deşeuri, o hidratare neadecvată, o activitate hormonală redusă şi un ficat cu probleme. Deşeurile în exces încetinesc buna funcţionare a organelor vitale şi grăbesc drumul către mormânt. SEMNELE îmbătrânirii privite din afara organismului nu fac decât să reflecte realitatea interioară.
Sursa: Cum să ne redobândim tinerețea, John Thomas
Cum și ce trebuie să mănânci pentru a încetini îmbătrânirea by AimGroup is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivatives 4.0 International License.