Ashtanga, Bikram, Iyengar, hatha – fiecare are de unde alege. Venerabilul trunchi al practicii yoga a dezvolat o puzderie de crengi viguroase. Fiecare poate practica yoga în funcţie de varii preferinţe: ritm, intensitate, înlănţuirea postúrilor, rezistenţă personală… Dar, pe fond, există o singură ştiinţă milenară sacră yoga, după cum tot repetă adevăraţii guru, un scop unic, atins prin varii tehnici: calea spirituală către desăvârşire, eliberarea de suferinţă.
La urma urmei, etimologic, ”yoga” semnifică ”uniune, integrare”, comuniune între corp şi suflet, între sine (atman) şi Dumnezeu (Brahman). Postúrile (asana) şi exerciţiile de respiraţie (pranayama) ajută corpul să-şi descopere potenţialul şi limitele, îl îmblânzesc şi-l obligă să-şi asume condiţia de instrument şi aliat al spiritului.
Dar yoga nu se reduce la postúri şi exerciţii de respiraţie. Asana şi pranayama sunt doar două din cele opt trepte ale practicii yoga definite de Patañjali în textul fondator Yoga-Sutras. Urcuşul continuă cu yama (cele cinci principii morale universale ce reglează raporturile cu sinele), niyama (reguli de comportament individual), pratyahara (eliberarea conştiinţei de sub dominaţia simţurilor), dharana (concentrarea mentală), dhyana (meditaţia) şi samadhi (starea finală de unitate).
Să respirăm adânc şi să luăm o pauză pe treapta a treia – yama. Verigă esenţială între treptele precedente şi cele ce urmează: cele cinci principii morale universal valabile indiferent de religie, epocă sau cultură sunt puntea spre eliberarea conştiinţei de sub dictatura simţurilor, concentrare, meditaţie şi unitate finală.
Ahimsa: non-violenţa
Primul şi cel mai important principiu este refuzul violenţei îndreptate asupra realului, violenţa faptelor, a cuvintelor, a gândurilor. Ţinta este depăşirea dificultăţilor cu cât mai multă detaşare. Este o veritabilă provocare să ştii dacă o anumită postúră forţează (violentează) corpul sau dacă frica este cea care îţi ”sugerează” ideea. Ghidul care te însoţeşte în practica yoga este lângă tine pentru a te ajuta să găseşti răspunsul.
Satya: adevărul, autenticitatea
Nu, nu este vorba (încă) despre găsirea adevărului absolut, ci despre a cerne, în fiecare clipă, propriul adevăr, propria autenticitate. Problema este că ego-ul se interferează, şoptindu-ne parşiv la ureche să ne împăunăm cu talentele noastre şi să ne ascundem fragilitatea. Cum facem atunci deosebirea dintre ceea ce ne povestim despre noi şi ceea ce suntem? Practicând yoga: nu ne mai putem minţi în timp ce suntem preocupaţi să menţinem corect o anumită postúră.
Asteya: abţinerea de la furt
Nu doar despre a nu fura bunuri materiale (ceea ce nu ţi se cuvine) este vorba. Ci despre refuzul de a-ți însuși ceea ce nu poți poseda. Ideile altuia sau, la fel de bine, ideile generale: asteya ne invită să gândim prin noi înșine, să avem încredere în propriile idei, în ceea ce suntem și în ce posedăm în noi înșine. În practică, este vorba despre a nu aborda o postúră nouă mai înainte de a o stăpâni perfect pe cea precedentă. Este vorba despre a ne acorda timpul necesar pentru a savura postúra pe care am ajuns să o stăpânim… Altfel spus, să avem binecuvântata răbdare de a nu râvni la ceva pe care nu suntem pregătiți să primim.
Brahmacharya: moderația
Această yama a fost interpretată adeseori ca o invitație la abstinență sexuală. Or, în realitate, nu despre castitate sau frustrări este vorba, ci despe un anumit control al atenției și energiei. Dacă mă plimb pe stradă, nu mă uit în vitrine după lucruri care îmi lipsesc: mă plimb cu propria mea plenitudine. Când energia noastră tinde să se cheltuiască inutil, râvnind la tot și la nimic, trebuie să o canalizăm readucând-o fără încetare la sine, la ceea ce suntem, la ceea ce avem. În practică, această stăpânire trece prin drishti – privirea continuu, precis orientată și imobilă.
Aparigraha: non-atașamentul
O yama care invită la a adopta o postúră de detașare față de propriile gânduri, emoții, lucruri… Aparigraha este sinonimul desprinderii de ceea ce am căpătat. Această mișcare de tipul ”achiziție-pierdere” este însăși mișcarea respirației: inspir – sunt gata să primesc totul, să accept totul, să mă hrănesc cu totul; expir – sunt gata să dau totul, să returnez totul până la ultima suflare.
Suntem gata să trecem puntea spre eliberarea conştiinţei de sub dictatura simţurilor, spre concentrare, meditaţie şi unitatea finală? Gata… după ce urcăm şi următoarea treaptă: niyama – regulile comportamentului individual, ţintind puritatea interioară şi autodisciplina. Yama şi Niyama – concepte complementare, jumătăţi ale unui întreg-piatră de încercare pentru fiecare practicant al autenticei ştiinţe yoga.
Cele 5 trepte ale adevăratului spirit yoga by AimGroup is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivatives 4.0 International License.