Atenție la zahăr: contribuție majoră în diabet și hipertensiune

Știm deja că sănătatea merge mână în mână cu alimentația corectă. Hipocrat susținea asta acum mai bine de 2 000 de ani: „Nicio vindecare nu are succes deplin dacă în calitate de medic nu acorzi atenție alimentelor pe care pacientul le consumă”.

Am înțeles, așadar că dieta nesănătoasă creează cadrul perfect îmbolnăvirilor, însă ce factori ai dietei ajung să ne îmbolnăvească? Sutele de cercetări făcute de-a lungul anilor scot în evidență contribuția majoră pe care zahărul o are la dezvoltarea bolilor.

Diabetul, obezitatea și hipertensiunea sunt în unanimitate corelate de către medici cu supraconsumul de zahăr. Dacă în anii 1800, un european se mulțumea cu 8,2kg de zahăr/an, astăzi am ajuns să consumăm în jur de 35 kg de zahăr/an.

Aceeași Mărie cu altă pălărie

Poate că această cifră ni se pare ireală, însă dacă începem să citim etichete produselor pe care le consumăm ea ni se va părea logică. Nu este de mirare că am ajuns să consumăm atât de mult zahăr, dacă industria alimentară are grijă să îl adauge în aproape orice aliment procesat. Există chiar așa-numitele alimente sănătoase care au în compoziție cantități enorme de zahăr: cerealele de la micul dejun, iaurturile, conservele, fructele confiate, pâinea, mezelurile, brânzeturile etc. Așa se face că din 600.000 de produse 75% au în compoziție zahăr adăugat. El apare pe etichete sub diferite denumiri, tocmai pentru a fi mai greu de observat: nectar de agave, sirop de zahăr brun, sirop de porumb, dextroză, glucoză, lactoză, și majoritatea ingredientele care se termină în -oză.

Consumul zahăr slăbește sistemul imunitar

Nenumărate cercetări afirmă că după un consum mare de zahăr, sistemul nostru imunitar este parțial inactivat, vreme de câteva ore. O linguriță de zahăr scade imunitatea organismului cu 4%. Însă, imaginează-ți cât de expus este organismul nostru după ce am băut un suc răcoritor care conține cel puțin 8 lingurițe de zahăr.

Depistarea celulelor canceroase cu ajutorul glucozei

În medicină, zahărul este folosit la depistarea anumitor forme de cancer. Scanarea PET (tomografia cu emisie pozitronică) presupune injectarea în corp a glucozei și a substanței de contrast. Atunci când corpul primește glucoza, metabolismul celulelor canceroase se intensifică, iar zonele canceroase devin vizibile pe tomograf. Zonele care au absorbit rapid glucoza sunt identificate pregnant pe imaginea scanată PET. Așadar, celulele canceroase încep să se activeze și să se dezvolte în prezența zahărului.

Toxic și puternic ca un drog

Totuși, dacă este atât toxic de ce ne este greu să renunțăm la el? Răspunsul este simplu. Zahărul stimulează în creier aceiași centri ai plăcerii pe care îi stimulează heroina și cocaina. Cu cât mâncăm mai mult zahăr, cu atât vom cere mai mult .

Acest aliment, aparent inofensiv în comparație cu alte substanțe chimice adăugate în alimente sau în comparație cu drogurile, are o contribuție majoră și în dezvoltarea unor afecțiuni mai puțin grave (în comparație cu diabetul sau cancerul), dar care produc în timp complicații severe: candidoza, infecții urinare, oboseală cronică, probleme digestive acute, insomnie, depresie, dureri de cap.

Înainte de a apela la sertarul cu medicamente, studiază mai întâi alimentația ta zilnică. Prin reducerea cantității de zahăr vei găsi rezolvarea multor dezechilibre cu care te confrunți acum.

Dacă vrei să afli mai multe detalii despre cum contribuie alimentația la vindecarea unor boli, îți recomand cartea Dieta Înțeleptă, Keith Scott Mumby de la editura Vidia.

This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivatives 4.0 International License.