Una dintre cele mai frumoase insule grecești, Creta ne oferă adevărate lecții pentru prelungirea tonusului și dinamizarea forței vitale prin alimentație. Deși regiunea este muntoasă, agricultura se desfășoară în bune condiții, căci pământul este fertil. Livezi de portocali, migdali și, bineînțeles, de măslini predomină în peisajul insulei.
Pornind de la un studiu privind legătura dintre regimul alimentar și bolile cardiovasculare efectuat în mai multe țări, nutriționistul american Ancel Keys a constatat că în Creta este o rată scăzută de mortalitate, în special cazuri rare de afecțiuni coronariene. În urma testelor și cercetărilor, regimul oamenilor din Creta a trezit tot mai mult interesul, ajungând să fie cunoscut ca stil de alimentație demn de urmat.
Ce ne învață regimul cretan?
Uleiul de măsline este poate cel mai cunoscut ingredient din bucătăria grecească și a fost printre primele ingrediente luate în calcul atunci când s-au efectuat studiile asupra stării excelente de sănătate a locuitorilor din Creta.
Din cele trei mese pe zi, cina este masa cea mai bogată a locuitorilor insulei. ”Ca la toate populațiile ”imune” la bolile cronice, alimentele sunt slabe din punct de vedere caloric: cretanii consumă în jur de 1900 de calorii pe zi” (Oameni fără boli. Secretul longevității în 7 locuri ale lumii – Muriel Levet).
De pe masa lor nu lipsesc vegetalele, carnea de pasăre, peștele sau fructele de mare, toate obținute din munca proprie. Alimentul de bază de la fiecare masă este o pâine tradițională numită ”paximadi”, obținută din cereale integrale, coaptă în cuptor, mai întâi întreagă, apoi tăiată felii. Leguminoasele uscate sunt un alt secret al sănătății acestor oameni, alături de legumele proaspete, pe care le mănâncă în cantități mari: roșii, vinete, dovlecei, spanac, ardei gras, morcovi, varză etc.
Secretul constă în modul de preparare care trebuie să fie cât mai simplu cu putință: fie salate din legume crude și stropite cu ulei de măsline, fie garnituri din aceste legume fierte înăbușit sau ciorbe. Carnea de pui și de iepure, și mai rar de miel, se regăsește în meniul lor cam o dată pe săptămână. Însă printre preparatele obișnuite se află melcii, pregătiți în diverse feluri, dar mai ales la tigaie cu usturoi și asezonați cu ierburi aromatice. Mai multe feluri de brânză de capră și de oaie îmbogățesc mesele localnicilor de mai multe ori pe săptămână, iar fructele proaspete încheie cam orice masă în Creta – caise, citrice, curmale, piersici, struguri etc.
Cele 4 chei ale unei alimentații bogate și sănătoase
Muriel Levet a făcut un rezumat al deprinderilor sănătoase din acest loc, pe care le putem adapta și noi pentru o viață mai viguroasă și o sănătate de fier.
1. Folosește ulei de măsline
În bucătăria cretanilor, uleiul de măsline e singurul ulei folosit pentru prepararea oricărui fel de mâncare. Uleiurile vegetale sunt surse excelente de vitamina E, au un conținut bogat de acizi grași nesaturați și mai puține grăsimi saturate decât untul. Toate acestea te protejează de bolile cardiovasculare și îmbunătățesc funcționarea sistemului imunitar. Alături de uleiul de măsline, uleiul de rapiță, cel de alune sau cel de nuci sunt de asemenea recomandate. E bine ca uleiul să fie virgin și obținut prin presare la rece.
2. Pește și fructe de mare de mai multe ori pe săptămână
În categoria fructelor de mare îndrăgite de cretani intră caracatița, sepia, calamarii. Motivele pentru care acestea îți îmbunătățesc dieta sunt multiple și deloc de neglijat: sunt surse de proteine, conțin puține calorii, sunt bogate în grăsimi bune care contribuie la sănătatea aparatului cardiovascular, conțin calciu, fosfor, magneziu, seleniu, fier și alte oligoelemente necesare organismului.
3. Gătește cu ierburi aromatice
Mâncărurile cretanilor conțin puțină sare, în schimb gustul e mult îmbogățit datorită ierburilor și mirodeniilor. Atunci când sunt consumate proaspete, ierburile sunt o sursă importantă de antioxidanți, vitamine și minerale, așa că folosește din belșug pătrunjel, cimbrișor, mentă, maghiran, arpagic, salvie. Și uscate sunt bogate în minerale. Alte motive în plus pentru care trebuie să folosești mai des verdețurile sunt efectele benefice pe care le au asupra digestiei, dar și proprietățile antiseptice, căci ”elimină bacteiile și ciupercile microscopice care se pot găsi în alimente. Este vorba în special de: mărar, arpagic, dafin, maghiran, pătrunjel, rozmarin, cimbru și cimbrișor.” (Oameni fără boli. Secretul longevității în 7 locuri ale lumii – Muriel Levet)
4. Include în dietă fructele uscate
În această categorie intră două tipuri de fructe: cele uscate moi (cele proaspete puse la uscat: smochine, caise, curmale etc.) și cele uscate oleaginoase (care cresc în coajă: nuci, fistic, migdale etc.). Acestea din urmă conțin multe calorii, însă aduc o muțime de beneficii organismului, așa că cel mai bine e să se consume zilnic dar în cantități mici. Ambele variante oferă o serie de minerale și vitamine esențiale pentru o sănătate bună: calciu (unele fructe oleaginoase au mai mult decât unele produse lactate), fosfor, potasiu care îmbunătățește funcționarea rinichilor și a sistemului muscular, magneziu pentru sistemul nervos și imunitate, fier, vitamina E și acid folic.
„4 secrete din insula Creta pentru o alimentație sănătoasă” de blog.aimgroup.ro este licenţiat printr-o Licenţă Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .