Bătrâna lumină roşie, emisă de becuri incandescente, este la amurg. Lumea noastră se scaldă în lumina albastră emisă de becuri ”eco” şi monitoare, multe monitoare – tv, computer, tablete, smartphone. O lumină mult mai eficientă energetic, spun responsabilii cu resursele Planetei. Mult mai dăunătoare pentru lumina ochilor, spun, tot mai apăsat, responsabilii cu sănătatea publică.
Ce este lumina albastră?
O parte a spectrului luminii, cu o lungime de undă mai mică (între 380 şi 500 de nanometri, comparativ cu lumina roşie, a cărei lungime de undă este în jurul a 700 de nanometri). Este emisă de soare, dar şi de sursele luminoase artificiale în vogă: becuri LED şi ecrane. Dar să nu o incriminăm în bloc! Lumina albastră potenţial periculoasă pentru sănătate reprezintă doar o mică parte din totalul luminii albastre existente: este vorba, concret, despre undele albastru-violet.
”Spectrul luminii, naturale sau artificiale, este format din benzi de culoare. Printre acestea, există albastru-turcoaz, benefic pentru starea moralului, dar şi albastru-violet, lumina la care suntem expuşi din ce în ce mai mult”, explică medicul oftalmolog parizian Petra Kunze.
Energia care atinge retina în cazul luminii albastru-violet este mai puternică decât în cazul luminii albastru-turcoaz. Ecranele, în special, emit ”vârfuri” de lumină albastră numită lumină vizibilă de înaltă energie (sau HEV). Dacă ne gândim cât de multe ore petrecem pe zi, pe lună, pe an în faţa ecranelor de tot felul, de la cea mai fragedă vârstă şi până la senectute, vom înţelege avertismentul lansat de către dr. Kunze:
”Suntem surpraexpuşi la lumina albastră, din cauza tehnologiei! Asta în condiţiile în care stratul de ozon nu mai îndeplineşte foarte bine rolul de filtru solar”.
Consecinţele devin dramatice
Pe de o parte, lumina albastră inhibă producţia de melatonină, hormonul care reglează somnul (urmarea – sindromul oboselii cronice); pe de altă parte, este afectată sănătatea ochilor. Cei mai vulnerabili sunt copiii până în 14 ani, fiindcă, până la această vârstă, cristalinul ochilor nu îndeplineşte încă foarte bine rolul de filtrare a luminii.
”S-a demonstrat, pe un model in vitro de degenerescenţă maculară legată de vârstă (DMLA), că cea mai toxică lungime de undă pentru celulele retiniene este cea între 415 şi 455 de nanometri”, explică Serge Picaud, neurobiolog şi director Inserm la Institut de la Vizion. Această zonă fototoxică corespunde foarte bine unei lumini albastru-violet din spectrul curcubeului.
Mai multe studii ştiinţifice au conchis că o expunere prelungită la razele luminii albastre sau la lumina HEV artificială provoacă leziuni fotochimice ale retinei şi cristalinului. Lumina de acest tip este un factor de risc pentru DMLA şi este suspectată implicarea ei şi în apariţia cataracatei.
Cum ne protejăm ochii?
”Singura metodă de protecţie posibilă sunt filtrele interpuse între sursele de lumină şi ochii noştri”, afirmă dr. Petra Kunze.
Este vorba despre lentilele pentru ochelari cu ”fotoprotecţie selectivă”, care apără ochiul de atacul undelor de lumină toxică pentru retină. Aceste lentile filtrează fumina albastru-violet, dar lasă să treacă lumina albastru-turcoaz, pentru a păstra efectele benefice ale acesteia din urmă (referitor la calitatea vederii şi la reglarea orologiului biologic intern). Sunt lentile cu un uşor reflex, evident, violet.
Doar că…
”Eficacitatea acestor lentile a fost demonstrată in vitro şi nu poate fi cuantificată în cazul omului aflat în faţa ecranului”, specifică opticianul Jean-Manuel Finot.
Totuşi…
”Ele blochează o parte importantă a luminii cu lungimi de undă identificate drept toxice pentru retină. Deci putem presupune că oferă o reală protecţie pentru celulele retiniene”, adaugă, mai optimist, neurologul Serge Picaud.
Cine sunt cei care ar face bine să poarte astfel de lentile?
”Toate persoanele expuse la lumină albastru-violet mai mult de 30 de minute pe zi ar trebui să poarte ochelari cu lentile împotriva luminii albastre” (dr. Kunze).
Adică… majoritatea covârşitoare. Recomandarea este şi mai fermă pentru cei care care au, în familie, antecedente de DMLA sau cataractă.
Tehnologia ne pune la îndemână și o altă variantă de prevenirea a problemelor cu ochii și totodată de îmbunătățirea a vederii (și nu numai): dispozitivul pentru stimularea mentală vizual-auditivă Mind Synergy. Lucrul cu acest aparat induce relaxare profundă, inclusiv relaxarea ochilor. Se bazează pe emiterea unor stimuli luminoși și sonori modulați pe frecvențe specifice, corelate de către oamenii de știință cu starea naturală de relaxare a corpului și cu capacitățile de regenerare din timpul somnului. Mai multe detalii despre Mind Synergy poți afla aici.
Bonus: cura cu suplimente alimentare
Specialistul oftalmolog ne mai sfătuieşte ca, de îndată ce am trecut pragul vârstei de 40 de ani, să urmăm cure de câtre trei luni cu suplimente alimentare ce repară fototraumatismele: vitamina A, zinc, antioxidanţi, luteină.
Atenţie, totuşi! Există, pe piaţa de profil, o mare varietate de modele de lentil şi nu toate filtrează acelaşi procent de lumină toxică! Este imperativ, aşadar, să te gândeşti să achiziţionezi astfel de ochelari numai cu recomandarea medicului oftalmolog, în urma unui consult amănunţit.
O altă rezervă (mai mult un moft, să recunoaştem): ”Aceste lentile reflectă lumina, împiedicând-o astfel să atingă retina, ceea ce provoacă un reflex rezidual, cam inestetic, după gusturile unora” (Jean-Manuel Finot).
Specialiştii îşi pun nădejdea în progresul tehnologic: să ”apară”, cât de curând, lentile cu o capacitate de protecţie şi mai mare, iar ecranele să aibă, toate, filtre integrate de cea mai mare fineţe. Cele din urmă le-ar scoate de pe piaţă pe cele dintâi şi toată lumea ar avea de câştigat: oftalmologii şi opticienii dedicaţi profesiei (deci sănătăţii publice, iar nu câştigului asociat cu suferinţa şi cu boala) nu ar avea nici un regret.
Lumina albastră de la monitoare – pericole și modalități de protecție a ochilor by AimGroup is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivatives 4.0 International License.