S-a întâmplat de câteva ori în viață să mă simt paralizată de frică. Incapabilă de reacție. Am făcut un atac de panică, mi-am spus. Greșit, îmi dau singură replica astăzi, când sunt ”provocată” să fac lumină asupra subiectului. Lumină în mintea mea, vreau să spun. Emoția negativă care m-a paralizat cândva a fost mic copil pe lângă autenticul atac de panică.
Cât de rău poate fi adevăratul atac de panică? Despre simptome am vorbit într-un articol precedent pe care îl poți citi AICI.
Ei, și, o dată ce ai trăit așa ceva, dorința de a nu mai repeta experiența poate fi atât de intensă, încât… să antreneze ea însăși un nou atac de panică. Ușooor, piciorul pe frână, dar cu blândețe!
Medicația clasică poate produce dependență
Medicii prescriu, în tratamentul crizelor de panică, medicamente cu efect tranchilizant: inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) sau benzodiazepine (BZD).
Cel mai de temut efect secundar al acestor psihotrope este dependența. Așa că mai bine testezi câteva remedii nonfarmaceutice: tehnici cognitiv comportamentale, tehnici de relaxare, fitoterapie, plus un mod de viață focalizat pe menținerea sănătății fizice și psihice. Să le luăm la bani mărunți!
1. Terapia cognitiv comportamentală: joacă-te cu mintea ta, ca să nu se joace ea cu tine!
Terapia cognitiv comportamentală se bazează pe experiență și observare. Ea modifică practic modul în care se gândește persoana la eventuala criză de panică, înlocuind frica, anxietatea cu relaxarea.
Valorifică experiența: atacul de panică trebuie ”privit în ochi”, acceptat. Specialiștii recomandă chiar să intrăm în dialog cu el: ”Bun, sunt pe cale să fac o nouă criză de panică. Accept situația. Știu că este vorba doar despre o reacție a corpului meu. O să treacă. Nu mă pândește nici un pericol. Sunt la butoane, eu dețin controlul!”. Remediul pe care îl aplici singur este gândirea realistă: în timpul unei crize de panică latura emoțională face jocurile, sentimentele o iau razna. Or, repunând în drepturi latura rațională, poți câștiga partida.
Detașează-te și observă. După ce te-ai lămurit pe tine însuți că nu ești în pericol, îți poți focaliza atenția asupra a ceea ce se petrece în tine. În loc să te lași terorizat, devii observatorul obiectiv al propriilor trăiri. Te concentrezi asupra sentimentelor și senzațiilor care încearcă să te copleșească. Și paradoxul se produce: simplul fapt de a ”observa” sentimentele, în loc să le ”combați”, te ajută să reduci stresul și să aplanezi conflictele închipuite din mintea ta.
Gestionează factorii declanșatori ai crizei. De exemplu: ai făcut un prim atac de panică în timp ce erai la volan. Criza a fost, de fapt, consecința unui stres acumulat gradual. Dar creierul tău face legătura între cele două situații puse în ecuație: șofatul și criza de panică. Și o taxează pe cea dintâi drept element declanșator al celei de a doua. Rezultatul: de câte ori vei mai urca la volan, vei trăi spaima că ai putea avea un nou atac de panică. Acum însă știi care este mecanismul real și poți gestiona factorul declanșator. În principal, evită stresul când știi că vei face un drum cu mașina: ocolește persoanele și situațiile care au darul de a-ți pune nervii pe sârmă și pune în funcțiune mecanisme de autoapărare (exerciții de respirație, tehnici de relaxare, preocupări deconectante etc.).
2. Exercițiile fizice și mentale: dezvoltă-ți capacitatea de autorelaxare
Destinde-ți musculatura. Relaxarea musculară progresivă este o tehnică ce te ajută să deții controlul asupra corpului tău. Iată un exercițiu ce reduce probabilitatea producerii unei crize de panică: alege un loc liniștit și așază-te confortabil. Închide ochii. Începe prin a-ți întinde labele și degetele picioarelor timp de cinci secunde. Relaxează-le 10-15 secunde. Contractează gambele alte cinci secunde, urmate de 10-15 secunde de relaxare. Repetă exercițiul contractând și relaxând coapsele. Continuă antrenând toate grupele de mușchi.
Respiră profund. Exersarea respirației te ajută mult să reduci sursa atacului de panică – anxietatea. Ce ai de făcut? Mai întâi să detectezi, din nou, acel loc în care ești doar tu cu tine, în liniște deplină. Stai relaxat și te concentrezi asupra propriei respirații. Inspiri profund pe nas și expiri pe gură. Este important să expiri lent și să scoți tot aerul din plămâni înaintea următorului inspir.
Uite și altă idee, nostimă, gen amintiri din copilărie: îți antrenezi capacitatea de a respira profund făcând baloane de săpun. Mai ții minte cum este? Trebuie să îți controlezi bine respirație, pentru a fabrica baloane maaari, spectaculoase.
Fă exerciții de sofrologie. Serenitate, eliminarea stresului, a anxietății și a blocajelor emoționale – asta promite sofrologia. Promite și face.
Atunci când te hărțuiesc emoții puternice sau când ești victima teribilelor reacții fiziologice asociate crizei de panică, exercițiile de sofrologie te ajută să îți focalizezi atenția asupra altor lucruri. Astfel reușești să gestionezi emoțiile violente.
Există diferite tipuri de exerciții de sofrologie, bazate pe tehnici fizice (respirație abdominală, relaxare, scuturarea picioarelor, grimase faciale etc.) și mentale (schimbarea centrului de interes: numeri până la 10, încă o dată și încă o dată; faci ”inventarul” animalelor, plantelor, corpurilor cerești etc. pe care le cunoști… ).
3. Remediile alternative: plante de leac și nu numai
Fitoterapia vine în ajutor cu infuzii din plante neaoșe – păducel, rozmarin, mac, hamei, lavandă, roiniță, sunătoare – sau plante exotice, cum este polineziana kava, relaxant muscular, calmant, antistres, antiinsomnie, atenție!, supranumită ”piper halucinogen”! Noi îți oferim informații generale, de real folos, dar discută cu medicul tău înainte de a le testa pe propria persoană! Sfat valabil și în privința celorlalte remedii naturiste care te scapă de atacul de panică: reflexoterapia, acupunctura, magnetoterapia, presopunctura.
4. Grija pentru sănătatea trupului: sport, somn, alimentație
Fă sport toată viața: exercițiul fizic, cel cu efect cardiovascular, în special, reduce crizele de panică și anxietatea, pentru că evacuează tensiunile fizice și emoționale.
O gamă generoasă îți stă la dispoziție, în funcție de vârstă, preferințe și dotare fizică: plimbări lungi, în pas alert, înot, dans aerobic, Pilates, kaiac canoe, mers pe bicicletă, role, fotbal, baschet etc. Yoga, pe de altă parte, calmează hiperactivitatea sistemului simpatic, reducând anxietatea.
Dormi bine și destul. Tulburările somnului apar frecvent la persoanele care suferă atacuri de panică. Stabilește-ți un orar pe care îl respecți cu strictețe: dai stingerea la aproximativ aceeași oră a serii (nu din noapte!) și te trezești la aproximativ aceeași oră a dimineții. Fă și câteva exerciții de destindere musculară progresivă (descrise mai sus). Adulții au nevoie, în marea lor majoritate, de 7-8 ore de somn, pentru a funcționa la parametri optimi.
Mănâncă sănătos. Asta deja știi ce înseamnă: accent pe fructe, legume, cereale, pește, lactate de calitate.
5. Anturajul: caută persoane care au aceeași problemă
Nu este greu să le găsești în zilele noastre plasate sub deviza ”Mai repede, mai mult, mai bine, mai…, mai…!”.
Vă împărtășiți trăirile, temerile, speranțele, faceți schimb de informații despre tehnicile de gestionare a crizei de panică. Din vorbă în vorbă, vei simți cum preiei controlul asupra situației. Dacă discuțiile au loc în prezența unui medic de specialitate, cu atât mai bine!
A, da: ține cont și de oamenii cei mai apropiați – familia, prietenii, colegii. Și ei trebuie să știe că ai avut, la un moment dat, un atac de panică. Vor înțelege că trebuie să fie, în preajma ta, calmi, pozitivi, echilibrați (este și spre binele lor, nu doar al tău) și vor ști cum să te ajute să eviți recidiva.
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-FărăDerivate 4.0 Internațional .