În societatea de astăzi, tot mai multe persoane suferă de afecţiuni precum depresia sau anxietatea, însă foarte mulţi se plâng şi de ineficienţa planului de vindecare propus. Mai mult, studii recente arată că până la 40 % dintre persoanele suferinde de depresie nu au răspuns la tratament, iar aceste cifre îngrijorătoare ridică o întrebare foarte importantă: este posibil să tratăm aceste afecţiuni într-un mod greşit? Este posibil să ne facem singuri rău continuând fără să ne dăm seama obiceiuri care cauzează depresia?
Numeroase rezultate ale unor studii în această direcţie arată că depresia şi anxietatea ar putea să nu fie boli mintale incurabile, ci mai degrabă simptome ale unei disfuncții tratabile la nivelul creierului, iar acest lucru ar putea da speranţe celor suferinzi. Plecând de la aceste premise, comunitatea medicală ar putea indentifica potenţialele cauze ale bolilor, precum şi metode alternative de tratament.
Noi vă semnalăm opt cauze de cele mai multe ori trecute cu vederea ale depresiei şi anxietăţii, care ar trebui să fie luate în seamă. Nu poți vindeca nimic dacă în continuare faci aceleași lucruri care au cauzat boala.
1. Boala celiacă sau intoleranţa la gluten
Vorbim despre o afecţiune autoimună declanşată de reacţia negativă a organismului la consumul de gluten, acea proteină pe care o conţin grâul, secara şi orzul. Cu toate că nu înţelegem mecanismul intoleranţei la gluten în corpul nostru, cercetătorii arată că persoanele care suferă de această afecţiune, pe lângă neplăcerile intestinale, ar putea acuza simptome regăsite în cazul depresiei şi anxietăţii.
Vestea bună este că poţi afla dacă suferi de boala celiacă printr-un simplu test de sânge, pe când intoleranţa la gluten o poţi determina adoptând un regim din care să excluzi acest gen de alimente, timp de şase săptămâni, şi să observi îmbunătăţirile. Înainte de a face asta, cel mai indicat este să consulţi medicul.
2. Apneea de somn
Este vorba despre întreruperea respiraţiei în timpul somnului, pe perioade scurte, ceea ce face ca oxigenul să ajungă într-o cantitate insuficientă la creier, iar un studiu realizat în 2003 arată că aproape una din cinci persoane diagnosticate cu depresie suferă şi de o afecţiune a respiraţiei. Aşadar, dacă eşti unul dintre cei care, în ciuda faptului că dorm multe ore, nu se simt pe deplin odihniţi, ar trebui să consulţi medicul şi să ceri o analiză pentru apnee de somn.
3. Expunerea la mucegai toxic
Cei care sunt expuşi la mucegaiul de interior pot acuza numeroase simptome, inclusiv cele asociate cu depresia, ADHD, dificultate de concentrare, oboseală, infecţii cronice ale sinusurilor şi afecţiuni variate ale plămânilor şi neurologice. O ventilaţie mai bună şi o igienă impecabilă a încăperilor cu umiditate ridicată este un pas, dar nu ezita să consulți şi un specialist.
4. O boală tiroidiană poate cauza depresie sau anxietate
Atât o slabă activitate a tiroidei (hipotiroidie), cât şi una excesivă (hipertiroidie) se pot prezenta la fel ca depresia sau anxietatea, ca să nu mai vorbim de alte simptome asemănătoare, cum ar fi variaţii în greutate şi epuizare. Dacă vi s-a pus un diagnostic de depresie sau anxietate, nu este rău să vă verificaţi şi nivelul de hormoni tiroidieni, pentru a exclude orice altă posibilitate. Astfel, planul de tratament pentru afecțiunile tiroidei poate avea rezultate bune și în eliminarea depresiei.
5. Medicamentele
Este posibil ca medicamentele uzuale să cauzeze sau agraveze depresia sau anxietatea. Beta-blocantele utilizate pentru tratamentul hipertensiunii arteriale, medicamentele împotriva acneei sau anticoncepţionalele sunt cunoscute pentru efecte secundare precum depresia. Dacă obişnuiţi să luaţi pilule în mod regulat, citiţi prospectul şi întrebaţi medicul dacă există riscul ca acestea să vă provoace stări depresive sau nelinişte.
6. Cafeaua
Mai multe studii au demonstrat o legătură între consumul de cafea şi depresia sau anxietatea sporită. În timp ce majoritatea oamenilor pot tolera, fără probleme, una sau două ceşti de cafea pe zi, dacă sunt predispuşi la aceste două afecţiuni, ar trebui să-şi regândească tabietul de dimineaţă. Încercaţi să renunţaţi la cafea cel puțin două luni şi observaţi dacă starea dvs. emoțională s-a ameliorat.
7. Dieta nesănătoasă
În 2011, un studiu publicat în revista Public Health Nutrition a arătat că persoanele care au consumat o dietă bogată în produse de patiserie şi fast-food sunt expuse unui risc cu 51% mai mare de a dezvolta depresie. Pe de altă parte, un regim alimentar bogat în acizi graşi Omega-3 (uleiuri de peşte, nuci şi seminţe de in) şi antioxidanţi (fructe colorate, fructe de pădure şi legume) ajută la aprovizionarea creierului cu substanţele nutritive de care are nevoie pentru a repara prejudiciul adus de radicalii liberi.
8. Boala Lyme
Lyme şi alte boli provocate de căpuşe sunt din ce în ce frecvente astăzi. Dacă cea mai frecventă neplăcere acuzată este durerea articulaţiilor, aceste boli mimează, de asemenea, simptome ale tulburărilor precum anxietatea şi depresie. Această legătură între boala Lyme şi tulburările psihice a fost stabilită prima oară în 1994, în Jurnalul American de Psihiatrie, şi documentată mai pe larg de atunci, dar, de multe ori, această conexiune este trecută cu vederea. Dacă un pacient suferă atât de dureri cronice, cât şi de o tulburare mintală, trebuie luat în considerare acest diagnostic.
Sursa: www.mindbodygreen.com
8 motive ascunse pentru care poți suferi de depresie sau anxietate by AimGroup is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivatives 4.0 International License.
Dacă asimilezi cât mai multă informaţie despreumanitate, nici nu mai ştii ce să crezi. O singură concluzie poţi trage. Umanitatea se înfăşoară ca iederea pe factorul material. Un singur scop în viaţă, indiferent în ce domeniu activezi, este de A AVEA bani. Nimic altceva nu contează. Religia pe o parte spune că omul este creat de Dumnezeu, adică o fiinţă perfectă, dar vine dracul din realitate şi o strică. Ce să mai crezi. Logica îţi dictează simplu şi eficient dacă sistemul nu te-a spălat pe creier şi crezi că ceilalţi din jurul tău, sunt interesaţi mai mult decât despre propria persoană, de a avea. Opinia mea fermă, este că poţi fi stresat, sau depresiv, dacă ai creierul gol, eşti focusat pe propria personaă, să te simţi bine, şi atunci când nu-ţi iese pasienţa, dai în „fandacsie”. Depresia de fapt este egoismiul aflat în creierele mai puţin evoluate, care deplâng pierderea a ceva. Consider normal să cazi în fandacsie, la gândul că umanitatea o ia la vale, sau este strâmbă. Dar nu că te-a părăsit femela sau masculul pentru altul. Dacă dai în depresie pentru asta, ănseamnă că eşti o fiinţă proastă, incapabilă să relaţşioneze cu fiinţele din specia sa.