”Să vezi ce am visat azi noapte!”… Rămânem în plasa viselor câteva momente sau zile. Unele ne urmăresc pe termen lung. Cu cât se țin mai mult scai de memoria noastră, cu atât mai tentați suntem să credem că ”ne spun ele ceva”. Și decriptarea lor devine obsesie. Nimic nou sub soare: și înaintașii înaintașilor predecesorilor noștri au căzut în plasa viselor. Vracii de alaltăieri, ghicitoarele dintotdeauna și psihanaliștii de ieri și de azi s-au cufundat în lumea viselor cu voluptatea specifică fișei postului. Și au ajuns la una și aceeași concluzie: visul este un mesaj al subconștientului. ”Ne spune el ceva!”. Bun, dar ce?
Spune-mi ce ai visat, ca să-ți spun ce te așteaptă
Aceasta este abordarea generică. Una simplistă, ne dojenesc psihanaliștii, conștienți de faptul că noi, cei mai mulți, căutăm în vise prevestiri despre ziua de mâine, în loc să scotocim după abisurile subconștientului (personal sau colectiv). Și să recepționăm mesaje despre noi înșine. Deci ei, specialiștii în domeniu, ar reformula cam așa…
Spune-mi ce ai visat, ca să-ți spun cine ești
Să exemplificăm prin trei categorii mari de prezențe în vis: elementele naturii, personajele mistice și animalele de casă.
Elementele naturii
Apa și focul. Din cele patru elemente primordiale (pământ, aer, apă, foc), ultimele două apar în vise mai frecvent și au impact vizual mai pregnant.
Apa este asociată, de regulă, cu contemplația și purificarea.
În interpretarea lui Sigmund Freud, întemeietorul psihanalizei, elementul apă are legătură cu feminitatea și, în principal, cu maternitatea, amintind de lichidul amniotic și de stadiul în care ființa este în legătură fizică directă cu corpul intern al mamei. Freud vorbește și despre apa ca purificare și o asociază cu nevoia de primenire a gândurilor. Apa ”vine în vis” așadar pentru a restabili un echilibru tulburat.
Carl Gustav Jung, fondatorul psihologiei analitice, vede în elementul apă simbolul vitalității ființei noastre psihice. Apa este matrice – are un aspect maternal și, în consecință, simbolizează subconștientul. Poate fi asociată și cu o formă de regenerare-purificare (a gândurilor, a caracterului etc.). Inundațiile și apele tulburi din vis aduc la suprafață trăiri copleșitoare din trecut. În schimb, un vis plăcut are o semnificație benefică, legată de latura fertilă a apei.
Focul este o forță distructivă și regenerantă. În funcție de trăirile visătorului, inconștientul alege una din aceste două forme de exprimare.
Scenariul tip: martor la un incendiu sau ațâțând un foc. Pasiv/activ. Arareori apar cele două funcții concomitent în unul și același vis.
Freud reține în principal dimensiunea distructivă a focului. El reprezintă forța impulsurilor, magma profundă a libidoului care caută să se exprime și care distruge Supergo-ul (instanța psihică a vigilenței și gardianul moralei și al Legii), pentru a-și impune supremația.
Pentru adepții lui Jung, focul este simbolul suprem al energiei vitale. Ambivalent: purificare și distrugere. Simbol, totodată, al principiului masculin. Focul din vis este un mesaj de reușită și prosperitate emis de subconștient. Varianta coșmar anunță confruntarea cu teama de a-ți asuma o activitate psihică și urmările ei. Visul purtător de energie – lumină și căldură – relevă o transformare psihică viitoare sau în curs.
”Prin foc s-a schimbat Natura” – scria și Mircea Eliade („Forgerons et alchimistes”). Pentru celebrul filosof al religiilor, ”focul secret” (focul interior) al alchimiștilor reprezintă accesul la puterea de a transforma lumea și pe sine. Esența vitală, cu funcție curativă în procesul evoluției personale. Sau infernal, pârjolind pronfuzimile ființei, fără a emite o scânteie de lumină.
Personajele mistice
Înger și demon: ființa angelică și vrăjitoarea.
Îngerul este o prezență nonumană, parte a subconștientului colectiv.
În psihanaliza freudiană, îngerii sunt, până la un punct, aidoma fantomelor: creaturi diafane care amintesc de imaginea părinților întrezăriți de către copii, în starea indecisă dintre somn și veghe. Dar, spre deosebire de fantome, îngerii au o funcție mai clar pozitivă, trimițând la imaginea sublimată a mamei aplecate asupra pătuțului, adormindu-și pruncul cu un cântec de leagăn. La fel ca mama, îngerul protejează, liniștește, alungă demonii și monștri.
Pentru Carl Gustav Jung, îngerul este unul din arhetipurile majore. Un reprezentant al Sinelui, expresia cea mai înaltă a realizării umane. În perechea luminos- numinos (forma cea mai nobilă a luminii – respectiv ceea ce este dincolo de lumină), îngerul aparține celui de al doilea filon. Apariția lui în vis semnalează o posibilă ascensiune la o formă perfectă a raportului cu Sinele și cu lumea.
În interpretările ezoterice, îngerul este reprezentarea absolută a bunătății, iubirii, Divinității. El vine în vis pentru a-i spune visătorului că viața lui trece printr-un proces mirific de schimbare, chiar dacă el nu este perfect conștient.
Și în islamism îngerul este asociat cu nevoia de schimbare. El este ghidul protector, care anunță evenimente viitoare. Îngerul alb este ”de bine”, îngerul negru… se autoanulează: visele cu el trebuie ignorate și nu trebuie să acorzi nici un credit eventualelor sale mesaje!
Vrăjitoarea. Personaj eminamente malefic în toate culturile, greu ți-ai imagina-o ca pe o prezență agreabilă, chiar și în vis. Iar dacă ar apărea totuși ca atare, ai eticheta-o drept ceea ce nu este: o zână.
Tendința imediată este să te întrebi cine te-a vizitat în acest coșmar: soția, șeful de la serviciu, soacra…
Ce spune Sigmund Freud? Nimic de bine despre… mama. Și Bruno Bettelheim („Pihanaliza basmelor”) subliniază această dimensiune a ”mamei rele”, reprezentate prin vrăjitoarea dușmănoasă și răzbunătoare. După cum vrăjitorul din vis este reprezentarea unui tată pervers.
Și în interpretarea jungiană vrăjitoarea ”face a rău”. Dacă cel care visează este un bărbat, vrăjitoarea care îi tulbură nopțile îi spune că este în conflict cu Anima (partea feminină). Anima nerecunoscută rămâne în Umbră și se exprimă în mod nefast în viața de zi (cu zi). Dacă cea care visează este o femeie, elemente ale Umbrei sunt cele care se manifestă și reprezintă ”mama rea” (care nu este neapărat mama din plan uman). Indiferent de sexul visătorului, aceste elemente au influență negativă asupra psihicului, atâta vreme cât nu au fost clarificate de conștiință și, deci, acceptate de către Eu.
Animalele domestice
Să ne rezumăm la cele mai apropiate prezențe din viața noastră de zi cu zi și cele mai frecvente în ”viața de noapte”: câinele și pisica.
Pisica. ”O să ai de a face cu o femeie perfidă!” – mă atenționa bunica mea. Ea, care adora pisicile! Ea, care a fost, toată viața, deținătoarea celor mai mămoase mâțe din câte am cunoscut! Cu superstițiile moștenite din generație în generație nu te pui!
Carl Gustav Jung ar fi privit-o pe bunica zâmbind îngăduitor pe sub mustață: pisica din vis, spune el, face aluzie la o situație imprevizibilă sau angoasantă. Situația imprevizibilă poate fi una ”de bine” sau ”de rău”, în funcție de asocierile pe care le face visătorul. În general, iubitorii de pisici vor interpreta pozitiv apariția lor în vis. Și neiubitorii – vicerversa. Așadar, maestre, dincolo de ”înțelesul” lor generic, visele ne trimit la subconștientul care ne vorbește nouă despre noi.
În abordarea freudiană, pisica este asociată cu sexul feminin. Și cu nucleul dur al psihanalizei freudiene: sexualitatea.
În tradiția ezoterică, pe de altă parte, pisica este gardianul secretelor (”Îți mănâncă pisica limba” dacă dezvălui un tabu). Apariția ei în vis simbolizează discreția, intuiția, sensibilitatea, legătura cu lumea de dincolo (pentru că vede în bezna nopții, poate sta de vorbă cu spiritele defuncților).
Iar cultura populară japoneză asociază pisicile cu prosperitatea și norocul (vezi celebra maneki-neko – ”pisica ce cheamă” norocul, dragostea, protecția).
Câinele din vis
Este reprezentarea loialității, a protecției, fidelității. Apariția lui te anunță că ai un prieten fidel, puternic. Câinele negru anunță o apropiată provocare. Cel alb promite fericirea.
Destul cu interpretările ”după ureche”, înapoi la maeștri! Sigmund Freud vede în câinele din vis reprezentarea copilului. Cel care visează că bate un copil cochetează cu gândul (subconștient) de a avea o relație cu o persoană (mult) mai tânără.
Pentru Carl Gustav Jung, patrupedul în discuție reprezintă flerul, sensibilitatea, dar și raportul cu propriile instincte. Câinele care provoacă teamă în vis semnalează dificultatea de a-ți accepta latura instinctuală. Dacă mușcă – instinctele sunt refulate. Dacă îl mângâi, ești în armonie cu intuiția și instinctele proprii.
În alt colț de lume, și islamul asociază câinele din vis cu nevoia de protecție: cel care visează se simte (chiar și fără să conștientizeze) amenințat de ceva. Logic, subconștientul îl îndeamnă să caute un ajutor.
Apopo, tu ce ai visat azi noapte?
Te mai pot interesa și:
Cum să scapi de coșmaruri și să ai un somn liniștit
Ce este visarea lucidă și cum te ajută în planul fizic?
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivatives 4.0 International License.