Un car de vreme, inteligenţa a fost definită în mod ciuntit, doar ca o capacitate mentală, ceva în genul unui computer unic, ce ne-ar pilota toate acţiunile. Or, în realitate, acţionăm şi reacţionăm comandaţi de mai multe ”calculatoare” interne, care intervin succesiv în diverse situaţii de viaţă. Un ”sistem cibernetic” a cărui poveste începe în 1983, anul în care psihologul American Howard Gardner a lansat teoria inteligenţelor multiple.
Observând activitatea mentală a unor bolnavi, Gardner a ajuns la concluzia că putem pierde anumite forme de inteligenţă şi să realizăm totuşi performanţe impresionante pe alte planuri. Psihologul american pornea de la exemplul frapant al persoanelor autiste, care au dificultăţi de comunicare, dar sunt capabile să realizeze calcule complexe.
Aprofundându-şi studiile, Howard Gardner a elaborat teoria celor opt forme de inteligenţă de care dispunem cu toţii, în mai mică sau mai mare măsură şi pe care am face bine să le conştientizăm, având în vedere că cele dominante (în medie, trei-patru) sunt cele care ne ”predestinează” pentru domeniul/domeniile în care putem performa.
1. Inteligența verbală/ lingvistică
Este capacitatea de a mânui cu uşurinţă cuvintele, oral sau în scris.
Cum o recunoşti: inteligenţa verbală/lingvistică se ”trădează” prin plăcerea de a citi şi a povesti, prin capacitatea de a vorbi cursiv, cu talent şi haz, prin abilitatea de a dezlega cuvinte încrucişate, scrabble, Sudoku, prin capacitatea aparte de a memora date şi nume.
Cum o dezvolţi: prin lectură susţinută, prin elaborarea unor argumentaţii, prin dizertaţii susţinute în faţa unui auditoriu, prin jocuri de cuvinte etc.
2. Inteligența logică/ matematică
Este capacitatea de a calcula, cuantifica, rezolva probleme matematice, de a emite ipoteze, de a te simţi în voie în domeniul abstracţiunilor, al simbolurilor matematice.
Cum o recunoşti: gândirea deductivă (înlănţuirea logică a faptelor) şi aplecarea către problemele ce pun logica la bătaie sunt manifestările clasice ale acestei forme de inteligenţă. Li se alătură pasiunea pentru operaţiuni matematice, jocuri de strategie, diagrame sau analogii, minuţiozitate în cercetarea cauzelor şi consecinţelor oricărui fapt, prin apelul la raţiune pentru a şti în avans ce se va întâmpla, prin gândirea în etape şi secvenţe.
Cum o dezvolţi: lucrând la computer, dezlegând enigme, descifrând coduri, parcurgând lucrări ştiinţifice, rezolvând probleme matematice, făcând calcule cât mai complexe şi jocuri cu cifre.
3. Inteligența corporală/ kinestezică
Este capacitatea de a folosi propriul corp pentru a comunica, a manipula obiecte delicate şi a executa mişcări de mare precizie.
Cum o recunoşti: este forma de inteligenţă caracteristică persoanelor care îşi exprimă corporal emoţiile, care comunică prin gesturi, îşi coordonează foarte bine mişcările, dau dovadă de dexteritate, flexibilitate. Au nevoie să se mişte continuu, să atingă lucrurile, să se joace cu ele. Poate fi vorba despre un atlet, un dansator, un chirurg, un artist, un fotbalist profesionist…
Cum o dezvolţi: jucând teatru, făcând pantomimă, exerciţii fizice, bricolând, dansând.
Despre multe alte tehnici pentru dezvoltarea inteligenței corporale poți afla din cartea apărută la editura Vidia “Trezește inteligența corpului tău.”
4. Inteligența spațială
Este capacitatea de a gândi în trei dimensiuni, de a vedea mental în spaţiu, de a manipula imagini grafice şi de a transpune acţiunile în imagini vizuale.
Cum o recunoşti: persoanele cu o ascuţită inteligenţă spaţială percep spaţiul vizual-spaţial, sunt sensibile la forme şi culori, se poziţionează în spaţiu, învaţă prin imagini, grafice, ilustraţii. Ar putea fi navigatori pe mare, piloţi, sculptori, pictori, desenatori…
Cum o dezvolţi: consacrându-te artei – sculptură, dans, pictură etc. -, sporturilor în echipă, ciclismului, automobilismului, realizării de suporturi grafice, montaje de film…
5. Inteligența muzicală
Este capacitatea de a discerne ritmuri, timbre sonore, de a percepe sunetele, de a reda emoţiile prin muzică, de a scrie partituri.
Cum o recunoşti: prin talentul cu care interpretează cineva piese muzicale, fără a falsa; prin uşurinţa cu care învaţă să descifreze partituri muzicale; prin capacitatea de a învăţa să cânte la un instrument, de a de a scrie partituri, de a dirija, de a exprima emoţii prin muzică.
Cum o dezvolţi: ascultând cât mai multă muzică de cea mai bună calitate, fie în sala de concerte, fie pe calculator sau la radio, ciulind urechea la ritm şi încercând să îl păstrezi cât mai corect, chiar şi atunci când fredonezi de unul singur în baie, luând lecţii de canto sau de intepretare la un instrument.
6. Inteligența interpersonală
Este capacitatea de a interacţiona, de a-i înţelege pe ceilalţi – de a le percepe starea, intenţiile, motivaţiile şi emoţiile, de a fi sensibil la mesajele transmise prin gesturi şi de a te adapta în funcţie de context.
Cum o recunoşti: este caracteristica persoanelor cărora le place să îi înveţe pe alţii, să ajute la rezolvarea problemelor, să colaboreze, să conducă o echipă, să asculte activ. Oamenii de acest fel au o plăcere aparte de a vorbi, stabilesc uşor contacte cu semenii lor şi le place să îi influenţeze, sunt buni organizatori, abili în rezolvarea conflictelor, ştiu să asculte, le place munca în echipă şi au nevoie de ceilalţi pentru a învăţa. Inteligenţa interpersonală este atu-ul psihologilor şi al liderilor de opinie.
Cum o dezvolţi: cultivă prieteniile, angajează-te în discuţii, condu proiecte, încearcă să înţelegi preocupările oamenilor, să faci asocieri şi să dai sfaturi.
7. Inteligența intrapersonală
Numită şi inteligenţa conştiinţei de sine, este capacitatea de a te cunoaşte în profunzime şi de a-ţi înţelege emoţiile.
Cum o recunoşti: persoanele dotate cu o puternică inteligenţă intrapersonală îşi cunosc bine punctele forte şi punctele slabe şi acţionează în consecinţă, se autoevaluează cu spirit critic, se respectă şi îşi impun o disciplină, le împărtăşesc şi celorlalţi valorile lor personale.
Cum o dezvolţi: impune-ţi o regulă de aur – mai întâi gândeşti şi abia apoi acţionezi; lămureşte-te care îţi sunt interesele şi obiectivele şi porneşte de la ele atunci când iei decizii; ţine un jurnal, învaţă să fii tu însuţi, meditează, rezervă-ţi timp pentru singurătate şi discuţii cu tine.
8. Inteligența naturistă
Cunoscută şi drept inteligenţa ambientală, se referă la capacitatea de a fi atent la lumea vie, la speciile de animale şi de vegetale, de a le observa, de a înţelege ecosistemele. Această formă de inteligenţă este foarte dezvoltată la vânători, la indigenii care ştiu să trăiască în simbioză cu natura, la biologi, la fotografii care îşi petrec viaţa observând şi imortalizând animale, plante, peisaje, natura în general.
Cum o recunoşti: prin capacitatea de a clasifica şi de a reţine un detaliu caracteristic fiecărui element, asemenea unui botanist care cunoaşte denumirile a sute de plante şi de ciuperci.
Cum o dezvolţi: reducând ritmul vieţii de zi cu zi în beneficul reveriei, al promenadelor solitare în mijlocul naturii, antrenându-ţi spiritul de observaţie.
Opt feluri de inteligenţă nativă. Trei, maximum patru sunt dominante. Ele definesc nucleul personajului brut care suntem. Şi ne prescriu drumul în viaţă, definit, întâi de toate, ca performanţă în plan social. Dar ce ne costă să le încurajăm, antrenăm şi pe celelalte patru sau cinci, care ne-ar redefini ca personaj rafinat, complex, uman, în cele din urmă, definit ca plenitudine sufletească, spirituală?
Sursa: http: www.reussirmavie.net
Cele 8 tipuri de inteligență pe care le putem dezvolta pentru o viață mai împlinită by AimGroup is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivatives 4.0 International License.