Din ce în ce mai des, psihologi şi psihoterapeuţi din întreaga lume, privesc muzica ca pe o nouă minune. O minune care salvează vieţi, vindecă suflete şi redă starea de bine. O minune care încântă auzul, gâdilă sufletul şi linişteşte inima. Muzica ne însoţeşte în toate stările şi în toate situaţiile. Când suntem fericiți ascultăm muzică, când suntem triști o dăm mai tare, iar la petreceri şi mai tare. Explicaţie e una simplă: muzica este energia şi pozitivă de care viaţa noastră are nevoie.
Puţini sunt cei care refuză sau nu agrează niciun gen de muzică. Mai puţini sunt şi cei cărora muzica le face rău, iar un număr impresionant de mare sunt cei pe care muzica i-a salvat. Încă din China antică, au fost observate efectele benefice ale muzicii asupra sănătăţii. Astfel, în timpul administrării unui tratament, bolnavul audia o anumită piesă muzicală, selectată în funcţie de natura bolii şi a leacurilor folosite. În ţinuturile de lângă Marea Mediterană, oamenii Antichităţii considerau muzica drept un mijloc de a pătrunde în tainele universului. În Evul Mediu, muzica creştină prinde un contur deosebit, fiind caracterizată prin circumspecţie şi sobrietate, cu efecte orientate asupra „patologiei“ sufleteşti.
În ultimul timp, din ce în ce mai mulţi cercetători s-au aplecat asupra studiului beneficiilor pe care muzica le are asupra corpului şi minţii umane. Astfel, prin numeroase experimente au ajuns la concluzia că anumite melodii au un impact pozitiv în tratarea diverselor afecţiuni şi, mai ales, în recuperare.
Te scapă de stres
Ascultată zi de zi, muzica are puterea de a elimina stresul. Cercetătoarea suedeză, Marie Helsing a demonstrat în lucrarea sa de doctorat, că cei care ascultau frecvent muzică, aveau o stare psihică excelentă, erau relaxaţi şi liniştiţi, faţă de cei care ascultau muzică ocazional. Totuşi, studiul a mai scos la iveală şi faptul că nu toţi cei intervievaţi au reacţionat pozitiv la acelaşi gen de muzică. Tocmai de aceea, psihoterapeuţii îndeamnă ca fiecare pacient să asculte muzica preferată pentru a scădea nivelul de stres.
Contribuie la sănătatea inimii
Un studiu efectuat în 2008 de către o echipă de cercetători din Statele Unite ale Americii a demonstrat puterea miraculoasă pe care muzica o are în ceea ce priveşte sănătatea inimii. Se pare că o muzică veselă, optimistă, ajută cu un procentaj de 25% la dilatarea vaselor de sânge, fluidizând astfel circulaţia sangvină. La polul opus, în cazul pacienţilor cărora li s-a dat să asculte o muzică tristă, diametrul vaselor de sânge a scăzut cu şase procente.
Ajută la suportarea durerii
Tot în America, la Universitatea din Utah, în 2007 s-a efectuat un studiu, pe un număr de 140 de persoane, în care s-a demonstrat că, pacienţii care au fost supuşi unor stimuli electrici, în timp ce ascultau muzică, nu au reacţionat negativ, în timp ce, persoanele care nu au ascultat muzică au avut reacţii puternice la stimuli. De asemenea, e cunoscută şi terapia cu muzică folosită de către medici, atunci când femeile nasc. Muzica le ajută să se relaxeze, trecând astfel mai ușor peste durerile provocate de travaliu.
Îmbunătăţeşte memoria
Sunt mulţi cei care atunci când învaţă sau citesc simt nevoia de a asculta muzica. Este un exerciţiu excelent, deoarece sunetele melodioase contribuie la îmbunătăţirea capacităţii de reţinere a informaţiilor. Acest lucru este posibil, deoarece muzica stimulează hipocampusul, responsabil pentru memoria de lungă durată. În plus, te ajută să reţii informaţii făcând conexiuni cu fiecare strofă sau vers al melodiei şi, cel mai important, oboseşti mai greu, datorită secreţiei de dopamină, substanță secretată de către creier.
Păstrează creierul “tânăr”
Funcţionalitatea la cote ridicate a creierului la vârste înaintate este îmbunătățită prin muzică. Acest lucru a fost dovedit de către specialişti, analizând câteva zeci de persoane, trecute de a doua tinereţe. În cazul celor care au avut o educaţie muzicală medie, testele de evaluare au fost net superioare faţă de cele ale persoanelor care nu au prea ascultat muzică.
Ce genuri de muzică sunt eficiente?
Specialiştii din întreaga lume susţin că este vorba în primul rând de gusturile fiecăruia, iar în al doilea rând, este adevărat că anumite genuri muzicale au efecte mult mai pronunţate asupra organismului, decât altele. În acest sens, cei care au studiat efectele muzicii au ajuns la concluzia că piesele din repertoriul clasic şi romantic activează cel mai mult creierul. Tomografia cu emisie de pozitroni arată cum muzica lui Mozart activează 99%-100% din scoarţa cerebrală, spre deosebire de muzica uşoară sau tangoul care activează creierul în proporţie de 50%. Mai mult, muzica barocă are un efect excepţional asupra activităţii cerebrale. Când asculţi acest gen de muzică, neuronii capătă un ritm de activitate ciclică între 8 şi 12 cicli pe secundă, ceea ce se întâmplă numai în cazul geniilor. Şi chiar dacă acest lucru se activează numai în timpul ascultării, efectele ei sunt pozitive şi pentru că îmbunătăţeşte memoria. Profesorul Iamandescu, care a realizat numeroase studii de muzicoterapie în România, susţine că muzica lui Mozart, Beethoven şi Wagner este cea mai indicată atât în terapii cât şi în recuperare. Însă, el susţine că nici rockul sau muzica tehno nu fac rău organismului, atâta timp cât nu sunt ascultate excesiv. Prin comparaţie, profesorul susţine că muzica clasică, uşoară şi romantică dinamizează partea afectivă, pe când rock-ul activează latura instinctuală.
Efectul Mozart şi dezvoltarea copilului
Gordon Shaw şi Frances Rauscher au descoperit ideea de efect Mozart în 1993, iar Alfred A. Tomatis a şi definit-o astfel. Ei au studiat efectele pe câteva zeci de studenţi de colegiu ale ascultării primelor 10 minute din Sonata pentru două piane în re major de Mozart, descoperind astfel, o îmbunătăţire temporară a gândirii spaţial-temporale, măsurată prin testul IQ Stanford-Binet. Dar iată cum se defineşte acest concept: Efectul Mozart este o denumire ştiinţifică ce identifică o presupusă intensificare a dezvoltării creierului care se produce la copiii sub 3 ani dacă ascultă muzica lui Wolfgang Amadeus Mozart. Mai mult, cercetătorii susţin că lecţiile de pian şi de canto sunt superioare lecţiilor de utilizare a computerului din punct de vedere al îmbunătăţirii aptitudinilor de gândire abstractă ale copiilor. Studiile mai arată că numai muzica îmbunătăţeşte funcţiile superioare ale creierului necesare în studiul matematicii, în jocul de şah, în ştiinţă şi inginerie.
Efectele muzicii asupra animelelor şi plantelor
De-a lungul timpului, cercetărorii au desfăşurat nenumărate experimente atât, pe oameni, cât şi pe animale sau plante pentru a putea demonstra puterea miraculoasă a muzicii. Astfel, s-a dovedit că un concert simfonic şi valsurile sunt percepute bine de câini, în timp ce pisicile preferă sunetele de pian. În contrast, muzica rock determină o creştere a stării de nelinişte şi de agitaţie şi chiar stimulează agresivitatea. Cele mai mediatizate cazuri au fost experimentele dintr-o grădină zoologică din Statele Unite ale Americii care au concluzionat un rezultat foarte interesant. S-a folosit un gramofon, pentru a urmări influenţa energetică a muzicii asupra diferitelor animale. Şerpii au manifestat, la sunetele gramofonului, o indiferenţă absolută, pe când efectul sunetelor gramofonului asupra elefanţilor a fost de-a dreptul extraordinar. Aceştia au început să-şi salte trompele şi urechile în ritmul muzicii. Bizonii au fost şi ei încântaţi de sunetele scoase de gramofon, drept urmare, pe tot timpul “spectacolului”, au rămas liniști. De asemenea, prin anii 1990, în fermele de vaci s-au făcut experimente muzicale care au avut ca rezultat creşterea producţiei de lapte. Muzica pe care o ascultau bovinele a fost clasică.
Dacă animalele au avut reacţii diferite şi, în marea lor majoritate pozitive, la sunetele muzicii, nici plantele nu s-au lăsat mai prejos. Un experiment în acest sens a avut loc chiar în România, la staţiunea de cercetare legumicolă din Buzău. Specialiştii de aici au pus în serele cu legume casetofoane cu melodiile lui Vivaldi, Franz Liszt şi Ravel. Încă de la început aceştia au observat o creştere a diametrului fiecărei tufe şi a numărului de lăstari, iar partea interesantă a fost că plantele au reacţionat diferit la melodiile ascultate.
Studiile efectuate până acum de psihologi recomandă următoarele melodii pentru tratarea câtorva afecţiuni:
- pentru calmarea sistemului nervos: Concertul nr. 5 pentru pian si orchestra de Beethoven
- pentru relaxare: Sonata pentru flaut, alto și harpă și Clar de luna de Debussy, Nocturnele lui Chopin sau Oda bucuriei de Beethoven şi Corul pelerinilor de Wagner
- pentru înlăturarea oboselii: Poemul simfonic Má Vlast de Smetana
- pentru calmarea în urma suferinţelor: Concertul pentru violoncel de Dvorak si Patetica de Ceaikovski.
Stres, durere, agitație sau deprimare, indiferent ce stare experimentăm, ea poate fi corectată și adusă la cote înalte de bunădispoziție cu ajutorul muzicii. Este important să avem în vedere efectele pe care le produce la nivel fiziologic, dar deopotrivă la nivel mental și emoțional, pentru că devenim ce ascultăm.
Surse:
http://www.prevention.com/mind-body/natural-remedies/how-music-heals
http://www.psychologytoday.com/blog/why-music-moves-us/201111/music-and-pain-relief
http://edition.cnn.com/2013/08/23/health/music-therapy/
„Muzica: miracolul care vindecă răni” de blog.aimgroup.ro este licenţiat printr-o Licenţă Creative Commons Atribuire-Necomercial-FărăModificări 4.0 Internațional .