Cei mai mari gânditori ai omenirii au petrecut mult timp în solitudine, ceea ce validează concluzia unui studiu, pe care îl voi detalia mai jos, potrivit căruia oamenii care petrec în mod regulat timp cu ei înșiși devin mai creativi.
Solitudine, nu singurătate
Deși cele două cuvinte sunt sinonime, solitudinea definește o stare de prezență plenară. Suntem centrați în noi înșine și ne bucurăm de propria companie, orientându-ne energia spre creativitate, meditație, focus sau pur și simplu spre starea de a fi. Sentimentul de singurătate, în schimb, este provocat de incapacitatea de a ne conecta cu noi înșine. De a fi prezenți în propriul corp. Ne putem simți singuri în cuplu sau într-o încăpere plină de oameni. Este o stare de deconectare de la propria esență.
Efectele negative ale sentimentului de singurătate
Efectele potențial dăunătoare ale singurătății asupra sănătății și longevității, în special în rândul adulților în vârstă, sunt cunoscute. De exemplu, în 2013, o cercetare a constatat că singurătatea poate afecta sănătatea prin creșterea nivelului de hormoni de stres și a inflamației, ceea ce, la rândul său, poate crește riscul de boli de inimă, artrită, diabet zaharat de tip 2, demență și chiar suicid.
Mai este demonstrat și că copiii retrași care se simt singuri sau abandonați prezintă un risc mai mare de anxietate/atacuri de panică, relații interpersonale sărace și performanțe academice slabe.
Concret, studiile au arătat că singurătatea este asociată cu:
• scăderea sistemului imunitar,
• probleme de sănătate,
• vulnerabilitate emoțională excesivă,
• creșterea riscului de depresie,
• accentuarea oboselii,
• survenirea decesului (mai ales în cazul cuplurilor în vârstă când unul dintre parteneri moare înaintea celuilalt)
O problemă de percepție…
Cum rămâne cu persoanele care caută singurătatea? Cu oamenii care se retrag departe de ceilalți nu din cauza faptului că au o problemă cu contactul social, ci mai degrabă pentru că simt nevoia să se bucure pur și simplu de liniște, de momente în care își pot pune în ordine în gânduri? Sunt ei în pericol fizic și psihic?
Singurătatea și izolarea socială voită (solitudinea) nu merg mână în mână, au subliniat Julianne Holt-Lunstad și Timothy B. Smith, cercetători psihologi la Universitatea Brigham Young (Utah).
„Izolarea socială denotă puține conexiuni sociale sau interacțiuni, în timp ce singurătatea implică percepția subiectivă a izolării – discrepanța dintre nivelul dorit și cel real al conexiunii sociale„, au explicat ei în revista Heart.
De asemenea, un studiu realizat de un grup de psihologi de la SUNY Buffalo a relevat faptul că nu toate formele de retragere socială sunt dăunătoare. Studiul este primul care stabilește clar o legătură între un anumit tip de retragere socială și o creativitate sporită.
Solitudinea – o sursă de creativitate și stimulare a potențialului mental
Pentru a testa modul în care acești oameni „nesociabili” diferă de cei timizi sau cu adevărat antisociali, cercetătorii au recrutat 295 de studenți și au făcut o serie de evaluări comune despre personalitățile, viața socială și creativitatea lor. S-a urmărit nivelul de înțelegere al studenților rolul prietenilor/familiei în viața lor (gradul de inter-dependență emoțională) și gestionarea momentelor de singurătate.
S-au făcut câteva precizări înainte de prezentarea rezultatului studiului și anume că aceste constatări despre adulții tineri educați nu trebuie neaparat generalizate pentru toată populația. În al doilea rând, trebuie luat în calcul faptul că există riscul ca oamenii să nu fie complet cinstiți cu ei înșiși.
Cu toate aceste ”neajunsuri” greu de controlat, datele colectate de la studenți au scos la iveală lucruri interesante. Persoanele care au reunoscut că sunt timide sau antisociale au marcat mai puțin decât celelalte la capitolul creativitate. În schimb, subiecții „nesociabili”, adică cei care căutau soliditudinea în mod particular, au obținut un plus de creativitate.
Concret, persoanele care caută să fie singure sunt, de fapt, în căutarea unei izolări constructive. Poate nu ar trebui să ne mire această legătură între solitudine și creativitate dacă ne gândim la geniile recunoscute drept solitare precum Thoreau (care a petrecut mult timp într-o cabană în pădure), Van Gogh (singur într-un azil) și retragerea lui Beethoven într-o singurătate creativă.
”Persoanele inteligente sunt mai puțin susceptibile de a petrece atât de mult timp socializând pentru că se concentrează pe obiectivele pe termen mai lung”, este de părere Carol Graham de la Brookings Institution.
Beneficiile concrete ale solitudinii
Amy Morin, lector la Universitatea Northeastern, este un psihoterapeut renumit a cărei carte 13 Things Mentally Strong Parents Don’t Do a fost tradusă în peste 25 de limbi. Morin susține că introducerea momentelor de solitudine în programul supraîncărcat al zilei este o necesitate și aduce argumente:
1. Mărește productivitatea și creativitatea
Deși birourile sunt create de mulți ani pe sistemul open space, astfel încât toată lumea să poată comunica mai ușor, studiile arată că o persoană înconjurată de alte persoane este mai puțin productivă. Amy Morin susține că majoritatea oamenilor se comportă mai bine atunci când au intimitate și spațiu personal pentru creație.
* Dacă ești pasionat de dezvoltarea potențialului mental și cauți o soluție plăcută și eficientă pentru sporirea creativității la cote maxime, echipa Aimgroup îți pune la dispoziție tehnologia de stimulare mentală cu lumini și sunete Mind Synergy – toate detaliile aici.
2. Întărește psihicul
Suntem creaturi sociale și este important pentru noi să avem legături puternice cu alte persoane. Dar solitudinea este la fel de importantă. Studiile arată că abilitatea de a sta singur te poate face mai fericit, conștient de părțile frumoase ale vieții (te vei plânge mai puțin) și vei putea gestiona mai bine stresul. S-a mai observat că oamenii care aleg în mod voluntar și regulat solitudinea sunt feriți de depresie. Egoismul este sănătos – dacă nu ne regenerăm constant resursele, cum putem fi de folos altor persoane? Dacă suntem constant cu mintea în toate locurile, cum putem spera să fim puternici psihic în situații criză?
3. Poate reduce problemele de comportament ale copiilor
Amy Morin îi sfătuiește pe părinți să cultive de mici copiilor abilitățile solitare. Cercetările arată că copiii care au momente de solitudine sunt mai predispuși a se comporta mai bine cu ceilalți copii. Prin urmare, dacă tu vei avea momente de solitudine, copilul tău, prin puterea exemplului, va vrea și el să aibă astfel de momente. Merită tot efortul. În plus, dependența excesivă de prezența părinților, a altor membri ai familiei sau a prietenilor de joacă slăbesc capacitatea copiilor de a-și dezvolta puterea de alegere și mai târziu în viață, de decizie.
4. Oferă posibilitatea de planificare a vieții
Majoritatea oamenilor petrec mult timp planificându-și nunțile și vacanțele, dar niciodată nu-și planifică să profite la maximum de viață. Timpul petrecut singur îți poate oferi șansa de a te asigura că există un scop pentru toate agitația din viața ta. Spațiul liniștit îți oferă ocazia să te gândești la obiectivele, progresele și schimbările pe care dorești să le faci în viața ta.
5. Te ajută să te cunoști
Atunci când petreci mai mult timp doar cu tine însuți ajungi să te simți confortabil în pielea ta. Când ești singur, ajungi să iei decizii și să faci alegeri fără influențe exterioare. Și asta te va ajuta să te cunoști și să-ți controlezi mai bine reacțiile la factorii externi.
”Solitudinea ne permite să ne ordonăm prioritățile în acord cu ceea ce ne dorim noi. Paradigma solitudinii este caracterizată prin dezangajarea de la ceea ce ne cer cei din jur și angajarea într-o de libertate sporită pentru a-ți selecta activitățile mentale și fizice”, potrivit cercetătorilor Christopher Long și James Averill.
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-FărăDerivate 4.0 Internațional .