Cică folosim doar 10% din totalul neuronilor de care dispunem. Și, de la 20 de ani încolo, numărul lor se tot reduce drastic. Sunt doar două, și cele mai intens vehiculate, idei preconcepute despre creierul nostru – acest organ infinit mai performant decât am putea crede, dacă nu am pleca urechea la ceea ce au de spus cei mai fini cunoscători ai meandrelor lui. Așa cum este Nadia Medjad, doctor în medicină și coach.
Creierul nostru se modifică în fiecare secundă, în funcție de ceea ce gândim, ce simțim, ce vorbim, ce făptuim. Este un organ maleabil, se reconfigurează în funcție de context. Este doar una din descoperirile majore ale neuroștiinței din ultimele două decenii. Grație noilor tehonologii, cercetătorii au reușit să decripteze câteva din performanțele creierului uman. Și să ne aducă o veste mare: putem optimiza munca celulelor gri doar combătând ideile preconcepute legate de ele.
Prima idee preconcepută despre creier: ”La 30 de ani suntem mai performanți decât la 50”
Ei bine, nu! Este adevărat că pierdem din neuroni începând de la vârsta de 20 de ani (100.000 pe zi!), dar dispunem de un stoc enorm: 86 de miliarde. Deci pierderea este total insignifiantă. În plus, creierul nostru fabrică non stop conexiuni neuronale. Și asta pe toată durata vieții lui (și a noastre). Deci creierul nu ”îmbătrânește”, nu se uzează, nu urmează legea celorlalte organe umane.
Cum am putea transpune această teorie într-un exemplu practic? Să spunem că, de pildă, creierul unui adolescent lucrează în ritm mai alert. Dar creierul unui adult (sau senior) procesează informația la fel de bine, deși mai lent, datorită experienței. La final, rezultatele celor doi sunt identice.
A doua idee preconcepută: ”Folosim doar 10% din capacitatea creierului nostru”
Încă un mit! Cutia noastră craniană funcționează 100% din timpul care ne este dat. Dar nu își activează concomitent toate zonele cerebrale, pentru că ar produce un efect de supraîncălzire. Își distribuie cronologic sarcinile. În timpul nopții triază, clasează, consolidează informațiile recoltate în timpul zilei și le așază în rafturile imensei sale biblioteci. Somnul este, așadar, esențial pentru toate aceste operații.
În practică, este mult la bine să dormi o oră în plus, decât să lucrezi o oră în plus seara. Pentru a le lăsa timp neuronilor să arhiveze informația.
A treia idee preconcepută: ”Când dormim profund, și creierul se odihnește”
Fals. Creierul nu șomează nicio clipă. Când tu te-ai abandonat în brațele lui Moș Ene, creierul tău continuă să lucreze, clasează, triază… Lasă-l să-și vadă de treabă, acest interval în care tu nu îl mai biciuiești este extrem de benefic pentru el, este răgazul în care procesează și memorează în voie informațiile.
A patra idee preconcepută: ”Spiritele carteziene iau decizii mai bune”
Total fals! Emoțiile sunt parte integrantă din raționalitatea noastră. Neurologul Antonio Damasio a demonstrat încă din 1995, în cartea sa ” L’erreur de Descartes” (”Eroarea lui Descartes”), că emoțiile în sine și exteriorizarea lor – emoțiile fiind găzduite, în principal, în emisfera dreaptă – sunt indispensabile în procesul de elaborare a comportamentelor raționale de adaptare. Altfel spus, nu numai că emoțiile nu perturbă rațiunea, ci dimpotrivă, o stimulează.
În concluzie: dezvoltă-ți inteligența emoțională, în pas cu inteligența logico-matematică sau cea ligvistică, singurele despre care ai învățat la școală.
A cincea idee preconcepută: ”Doar spiritele creatoare au emisfera dreaptă mai dezvoltată”
Nici gând. Cele două jumătăți ale creierului lucrează ”mână în mână”, datorită unei rute cerebrale care le unește. Marea majoritate a sarcinilor cotidiene pune la lucru concomitent emisfera stângă, analitică și rațională, și emisfera dreaptă, intuitivă. Un spirit creativ poate fi, prin urmare, un bun matematician. Inginerul, economistul, comerciantul operează în special cu cifrele și cu logica. Pentru că neglijează o jumătate a creierului său, este convins că nu poate fi și un spirit inventiv.
În practică însă toți avem capacitatea de a ne dezvolta creativitatea, doar să vrem, să exersăm și să ne eliberăm de stres.
A șasea idee preconcepută despre creier: ”Inovația cere un imens efort cerebral”
Nu neapărat. Cheia succesului ține, mai curând, de alternanță: timp pentru reflecție, concentrare – timp pentru relaxare. Ne-am putut convinge singuri de atâtea ori: marile idei nu prea ”ne lovesc” în cele opt, nouă sau 12 ore petrecute la birou, ele țâșnesc mai curând în timp ce ne facem cumpărăturile sau când suntem la duș…
Concluzia: când ne confruntăm cu o problemă, oricare ar fi ea, să nu ne mai înverșunăm să-i găsim soluția pe moment. Să o închidem într-un sertar al minții și să mutăm centrul de interes pe cu totul alte chestiuni, relaxante. Soluția se va ivi de la sine, trăgându-ne de mânecă. Despre starea ideală în care ne putem relaxa profund, soluțiile se prezintă natural și blocajele mentale se dizolvă am scris în articolul: Ce este starea Theta și ce beneficii obținem când o accesăm
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-FărăDerivate 4.0 Internațional .