Impresionantele mărturii ale lumii antice ne dezvăluie o serie de invenții la care nici nu ne-am fi gândit că ar fi putut fi posibile într-o civilizație lipsită de tehnologie. Sistemele avansate ne confirmă încă o dată mințile sclipitoare ale acelor oameni. Despre toate acestea ne vorbește David H. Childress în lucrarea sa Tehnologia zeilor.
Sistemul de salubritate în antichitate
Se spune că gradul de civilizație al unui popor se vede în felul în care este capabil să-și rezolve problemele de salubritate și în cât de avansate sunt sistemul de canalizare și cel al instalațiilor de apă. Iar toate acestea își au originea în știința irigațiilor, apărută încă din antichitate.
Mai multe dovezi atestă faptul că în urmă cu mii de ani oamenii găseau soluții ingenioase de irigare și instalații de salubrizare complexe: nabateenii, un popor arab din Deşertul Negev din Israel construiseră un sistem de terase și ziduri pentru a reuși să-și cultive pământul arid udat de mult prea puține precipitații pe an; persanii săpau apeducte subterane, care să îi ajute să transporte apa din munți până în câmpii –
”Încă existent şi funcţional, sistemul de irigaţie asigură 75% din apa folosită astăzi în Iran. (Scientific American, aprilie, 1968)”- iar în Valea Tigrului s-a descoperit un templu ce avea șase closete și cinci băi, cu instalații conectate la canale colectoare care se deversau într-un canal principal. Conductele din lut erau îmbinate între ele cu precizie, exact ca la conductele de scurgere din secolul 20. Și acestea nu sunt singurele exemple.
Pentru Herodot, egiptenii erau cei mai sănătoși oameni, căci ”se distingeau de alte popoare prin originalitatea instituţiilor şi prin maniere.” Mai mult decât atât ei foloseau produse cosmetice din abundență. Specialiștii care au analizat aceste prafuri au decoperit compuși chimici foarte rari în natură, concluzionând că egiptenii le sintetizau cu ajutorul chimiei umede.
Invenții incredibile ale chinezilor
Se pare că multe invenții din antichitate provin din China. Deși unii istorici consideră că istoria acestei țări începe cu dinastia Chou în anul 1122î. Hr, se pare că ea ar trebui să meargă mai în urmă, astfel încât să-i cuprindă și pe cei Cinci Împărați. Unul dintre aceștia a fost Yao, pe care Confucius l-a caracterizat drept bun, înțelept și cu simț al datoriei. După el a urmat Shon care ar fi construit o importantă rețea de drumuri, trecători și poduri, lui fiindu-i atribuit chiar și Drumul mătăsii, după unii istorici. Printre cele mai importante invenții ale chinezilor se consideră tiparul cu litere mobile, hârtia de scris și de împachetat, șervețelele de hârtie, cărțile de joc și bancnotele.
Casele lor erau rezistente la cutremure încă din antichitate, iar cunoștințele lor în ce privește aceste fenomene și schimbările geologice nu sunt deloc de neglijat.
”Primul seismograf din lume pentru detectarea şi înregistrarea cutremurelor îndepărtate a fost inventat de Zhang Heng în anul 132 d.Hr. Acest dispozitiv ingenios avea o înălţime de 2,5 metri şi ea alcătuit din opt dragoni de bronz cu sfere între fălci. Când se producea un cutremur într-o zonă îndepărtată, un pendul intern deschidea maxilarul dragonului care se afla poziţionat cu faţa înspre sursa vibraţiei, iar sfera cădea în gura unei broaşte din bronz care aştepta sub fiecare dragon.”
Ceasul mecanic ar fi fost inventat tot în China în jurul anului 725 d.Hr, iar praful de pușcă a fost cunoscut aici mai devreme decât în Europa. În „The Genius of China: 3,000 Years of Science, Discovery and Invention”, autorul consemnează că în China gazul toxic și cel lacrimogen erau cunoscute și folosite ”cu 2 300 de ani înainte ca Occidentul să le descopere”. Alte descoperiri înaintea Occidentului au fost fonta și oțelul din fontă, în timp ce abacul chinezesc a fost una dintre primele mașini de calcul.
Măsurarea timpului, un proces nu tocmai ușor
Ceasurile realizate în China antică sunt o dovadă a mașinăriilor complexe ce au fost realizate în acele vremuri. Chinezii au reușit să rezolve problema preciziei pe termen lung la ceasurile mecanice, realizând un dispozitiv numit regulator.
”Acest mecanism reglează cu precizie viteza ceasului şi îi asigură funcţionarea cu o sursă de energie relativ mică.”
În cartea ”The Ancient Engineers” este amintit extraordianarul ceas imperial pe bază de apă creat de Su Sung. Era sub forma unui turn înalt de 10 metri, ce funcționa pe bază de apă. Aceasta curgea prin mai multe vase care apoi umpleau cupele unei roți hidraulice. Când o cupă se umplea, roata se învârtea și vărsa apa din cupă într-un bazin aflat la bază. În momentul în care se mișca, roata acționa un ax care punea în mișcare întreaga invenție.
”Ceasul lui Su oferea, probabil, un spectacol impresionant, prin susurul continuu al apei, clinchetul regulatorului, scârţâitul pivoţilor în angrenajele lor şi izbucnirile frecvente ale tobelor, clopotelor şi gongurilor. Un defect al ceasului era că nu a fost amplasat în aşa fel încât să poată fi alimentat de la o sursă de apă curgătoare. Prin urmare, trebuia să fie „întors” din când în când. Acest lucru se realiza prin învârtirea manuală a roţilor hidraulice care ridicau apa din bazinul în care se revărsa din cupele roţii principale până la rezervorul aflat deasupra acestei roţi.”
În cele din urmă, impresionantul ceasul a dispărut, după ce a fost luat și mutat de un popr tătar care a cucerit regiunea chineză. Cu timpul piesele s-au uzat, iar în cele din urmă un fulger a distrus turnul. După moartea lui Sung, nu s-a mai găsit cineva care să dețină cunoștințele necesare pentru construirea unui ceas asemănător, cu un menanism atât de complicat.
Află și despre alte invenții ale anticilor care uimesc oamenii de știință din zilele noastre din lucrarea Tehnologia zeilor, Fascinanta cunoaştere a anticilor, David Hatcher Childress
Fascinanta tehnologie a lumii antice by Aimgroup is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-ShareAlike 4.0 International License.