Dieta înțeleaptă: Lasă organismul sa aleagă singur ce alimente i se potrivesc

Presupusele alimente naturale şi sănătoase pot face mult rău. Pot fi adevărate toxine şi pot face ravagii. Nu în masă, ci selectiv: fiecare consumator este unic şi relaţia fiecăruia cu hrana cea de toate zilele este una specifică, individuală. Dintre doi oameni care consumă cu aceeaşi plăcere aceleaşi cereale integrale, de pildă, unul se poate alege cu beneficii maxime pentru sănătate, iar celălat cu afecţiuni grave. Explicaţia, consideră dr. Keith Scott-Mumby în lucrarea sa DIETA ÎNȚELEAPTĂ este de domeniul idiosincrasiei (DEX: idiosincrasie – reacţie proprie unor indivizi, caracterizată prin sensibilitate sau intoleranţă la unele alimente, mirosuri etc.). Şansa lor? Să descopere ce alimente li se potrivesc.

Pentru unii hrană, pentru alții otravă

 

Ultimele descoperiri ale ştiinţei arată că genele, care au legătură cu sănătatea noastră, controlează şi toleranţa la alimente – o versiune modernă, cu implicaţii în genetică, a vechiului dicton formulat de Lucreţiu: „Ceea ce pentru unii este hrană, pentru alţii este otravă”.

Dovadă că prin simpla eliminare a alimentelor toxice din dieta se vindecă o serie întreagă de boli grave: eczeme, dermatite, migrene, colite, hipertensiune arterială, obezitate, anorexie, depresie, alcoolism; plus o listă lungă de probleme minore: dureri de cap, de stomac, articulare, indispoziţie, balonare, guturai, palpitaţii, atacuri de panică, imposibilitate de concentrare (idei confuze), lipsa libidoului, oboseală generală.
Chiar şi cancerul, schizofrenia şi alte boli psihice cunosc îmbunătăţiri.
Aşadar, problema se pune în termeni de incompatibilitate genetică la anumite alimente: ADN-ul nostru controlează randamentul a numeroase căi metabolice care, la rândul lor, reglementează modul în care facem faţă substanţelor care ajung în corpul nostru.

”Aceasta înseamnă că putem să ne reglăm propriile gene prin alimentele pe care le ingerăm, putem să le ajutăm ori să le blocăm – totul personalizat, individualizat”.

Cu alte cuvinte, nu există dieta universal sănătoasă! Există, în schimb, tot atâtea diete individuale corecte câte combinaţii de gene există – adică un număr infinit!
”Natura a crezut de cuviinţă să înzestreze anumite plante cu capacitatea de a sintetiza substanţe toxice pentru oameni şi pentru anumite animale”. Doar că unii oameni reuşesc să le metabolizeze, iar alţii nu. Este o chestiune de structură genetică: suntem programaţi genetic să reacţionăm diferit.

Hrana noastră cea de toate zilele – Focar de toxinfecții?!

”Adevărul este că toate plantele, inclusiv cele comestibile, conţin anumite cantităţi de otravă”.

Brrr! Toate? Chiar toate?! Şi un morcov nevinovat?! Şi! El îi furnizează autorului chiar primul exemplu:

• morcovii conţin o neurotoxină – carotatoxina
• varza, dacă ar fi supusă testelor prin care trec medicamentele înainte să fie aprobate pentru uz uman, ar pica testul
• bobul provoacă favismul sau anemia hemolitică în rândul indivizilor sensibili
• roşia, cartoful, ardeiul gras, ardeiul iute sunt bogate, de asemenea, în substanţe toxice
• piperul, leguminoasele nu stau nici ele mai bine.

”Focare de toxiinfecţie alimentară cauzate de solanina din cartofi, tomatina din roşii sau dioscorina din batate au fost observate atât la oameni, cât şi la animalele domestice. Din fericire, moartea cauzată de intoxicaţia cu plante este rar întâlnită la oameni”. Ufff, măcar atâta!

Bombe de pesudohormoni

Şi veştile ”bune” nu s-au terminat: plantele pot avea în componenţa lor şi substanţe asemănătoare hormonilor:

• bananele conţin precursori ai estrogenului – goitrogeni – care duc la apariţia guşei (gât umflat prin mărirea tiroidei)
• şi extractul din boabe de soia include cantităţi importante de goitrogeni (au fost semnalate cazuri de guşă la bebeluşii hrăniţi cu lapte de soia!; cum iodul pare să contracareze acest efect, laptele de soia este îmbunătăţit cu iod, ca o măsură de precauţie)
• goitrogenii sunt componenţi obişnuiţi ai plantelor din familia Crucifere: varza, napul turcesc, broccoli, conopida, varza de Bruxelles, varza furajeră, rapiţa şi boabele de muştar.

Depozite de alcaloizi…

Un grup important de substanţe chimice din compoziţia plantelor îl reprezintă alcaloizii: mici molecule organice care, prin formula lor chimică, ”sunt dotate” cu alcalinitate.
Printre principalii alcaloizi figurează şi două dintre cele mai puternice dependenţe ale omului modern: cafeina şi nicotina. Le stau alături chinina, stricnina, ergotamina şi atropina. Alarmantă înrudire, nu?

”Efectul alcaloizilor asupra sistemului nervos este de obicei să perturbe transmiterea electrochimică în punctele de contact între neuroni (sinapse), fie împiedicând această transmisie (cum e curara, un extract dintr-o anumită plantă), fie amplificând-o într-un mod necorespunzător”.

Sau mai bine zis !

”Alcaloizii au efect toxic asupra sistemului nervos”.

… ŞI DE SUBSTANŢE PSIHOGENE
”Probabil că studiul cel mai fascinant dintre toate este cel al substanţelor psihogene conţinute de plante. Cele mai cunoscute sunt substanţele psihedelice aflate în marijuana sau în cactusul peyotl. Din arbustul de coca se obţine cocaina, iar macul este bine-cunoscut pentru substanţa narcotică numită opiu. Substanţe asemănătoare cu opiul, numite exorfine, se găsesc însă în multe alte plante”.
Sună ”încurajator”?
Stai să vezi ce mai urmează:

”Exorfinele sunt peptide înrudite cu morfina şi derivate din proteine parţial digerate aflate în cereale, lapte şi legume. Din punct de vedere farmacologic, ele se comportă, când sunt testate pe ţesuturi izolate, la fel ca endorfinele, de unde şi numele. (Endorfinele sunt substanţe cu efect calmant, produse de corp, cu proprietăţi similare morfinei.)”.

Cine este la risc?
În cazul persoanelor cu digestie intestinală incompletă, exorfinele sunt absorbite şi au efectul unei doze mici de narcotic. Acesta ar putea fi unul dintre principalele motive pentru care asupra unor oameni mâncarea acţionează ca soporific şi ei au tendinţa să adoarmă după o masă copioasă.
Eeeei, şi, într-un final apoteotic, autorul ”se ia” din nou de viciul nostru matinal: cafeluţa, ceiuţul (cel din planta ceai, a nu se confunda cu infuziile din plante medicinale!). Cică provoacă ”apă la creier”. Şi mai rău de atât!

”Gândiţi-vă în cele din urmă la familia cafeinei (cunoscută ca metilxantine). De obicei, este trecut cu vederea că teobromina şi cafeina (care se găsesc în ceai, cafea şi ciocolată) sunt substanţe toxice. Ingerate în cantităţi suficiente, ele pot provoca edem cerebral (aşa-numita „apă la creier”), convulsii şi chiar moartea, deşi nimeni nu a reuşit să stabilească ce vătămări produc asupra ţesuturilor în cazul în care se ingerează o cantitate normală.”

Şi ce ne mai ameninţă?
Mastita cronică la femei, numită uneori şi boala fibrochistică a sânului sau mastită fibrochistică – sânii sunt dureroşi şi plini de „cocoloaşe” -, care provoacă stări de nelinişte şi uneori duce la complicaţii.

Remediul?

”Este foarte simplu şi eficient: renunţaţi la cafea şi ciocolată!”.

Fără cafea, fără ciocolată?! Îmi vine să-i spun ceva ”de dulce” domnului doctor. Dar îmi aduc aminte că abia am învăţat, într-un articol precedent, să-mi controlez furia. Şi, dacă aplic tehnicile menţionate acolo, ajung la sursa reală a furiei: excesul de cafea! Îmi lasă un gust uşor amar faptul că trebuie să o spun, dar da, aveţi dreptate paragraf cu paragraf şi cuvânt cu cuvânt, domnule doctor!

Dietă înțeleaptă: Lasă organismul sa aleagă singur ce alimente i se potrivesc by AimGroup is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-ShareAlike 4.0 International License.