Vorbește frumos cu tine, despre tine. Ca să îți fie bine. Pe toate palierele: spirit, suflet, trup. Ei, uite, regula asta am promovat-o consecvent și am aplicat-o parțial! Să faci ce spune popa, nu ce face popa. Eu am spus și nu am făcut. O fi târziu să mai încerc să și fac, nu doar să spun? În speranța că niciodată nu este prea târziu, recapitulez – și vă împărtășesc – șase reguli de bază pentru a modifica discursul interior. Din negativ, autodevalorizant, în pozitiv, valorizant, motivant. Cu toate avantajele care decurg de aici. Și, apropo, în strânsă legătură cu creierul propriu și personal. Care nu poate fi niciodată păcălit.
1. Vorbește binevoitor cu tine însuți
Să stăm strâmb și să judecăm drept: modul în care vorbim cu noi înșine este, de multe ori, unul foarte sever. Uneori de-a dreptul insultător. Firește, cu nimeni altcineva nu ne-am permite asemenea duritate, aș zice chiar obrăznicie. Pentru că ne-am lua-o instantaneu, ca să mă exprim ”academic”. Pe când așa, noi cu noi înșine, ce putem risca? Păi… ”doar” autodenigrarea.
Desconsiderarea de sine. Riscul major.
Ce înțelegem noi de aici? Noi de aici înțelegem că primul criteriu pentru un discurs interior care favorizează stima de sine și o stare de spirit pozitivă este bunăvoința. Adică, zău, de ce am pretinde altcuiva să ne respecte mai mult decât o putem face noi înșine?!
2. Transmite-ți mesaje credibile
Dacă îți spui obsesiv: ”Oamenii mă iubesc!”, atunci când te macină singurătatea și indiferența lumii întregi, nu ai făcut nimic. Creierul tău n-o să creadă o secundă în acest mesaj. El acceptă și își asumă doar mesaje de bun simț, conforme cu realitatea. Formulează, așadar, un mesaj pe care el îl poate considera credibil. Ceva de genul: ”Cu fiecare zi ce trece sunt tot mai plăcut, charismatic și sociabil!”.
3. Mesajele tale să fie conforme cu realitatea
”Fac tot ce ține de mine pentru a găsi un loc de muncă potrivit cu aptitudine și dorințele mele!”. Da, da, da!
Este un discurs interior pozitiv. Și util. Foarte util… dacă este conform cu realitatea. Pentru că, dacă, în realitate, tu nu ai făcut nimic în acest sens, de două zile, cinci, zece, douăzeci, creierul tău o să se întrebe dacă nu cumva îl iei de fraier. Și îți va plăti cu aceeași monedă, trimițându-ți mesaje cum că te minți pe tine însuți, că ești un lasă-mă să te las și, pe cale de consecință, nimic bun nu se ivește pentru tine la orizont. Așadar și prin urmare, trimite-i un mesaj conform cu realitatea, dacă vrei să dialogați sincer și cu folos.
4. Formulează-ți mesajele în mod afirmativ
Toate gândurile noastre au reprezentări mentale. De exemplu, dacă dai frâu liber unui gând păcătos ca acesta: ”Sunt un nimeni!”, creierul își creează o reprezentare a ceea ce consideră el a fi comportamentul unui ”nimeni”. Și creează atașamente cu realitatea corespunzătoare acestui ”nimeni”: acțiuni și nonacțiuni în care nu poți înțelege ce te mână, ce te conduce, cumva, ce te manipulează. De fapt nu ”ce” te manipulează. Doar ”cine” face asta. Tu o faci.
5. Mesajele să fie la timpul prezent
”O să-mi găsesc un loc de muncă bun”, ”Voi schimba în bine cursul vieții mele”, ”Va veni și ziua când le voi demonstra tuturor cine sunt eu”. Pariuri cu un viitor incert. Un fel de a bata apa în piuă.
Creierul tău este prea bine construit de către Mama Natură ca să se lase păcălit de astfel de subterfugii. Vorbește-i la timpul prezent. Este singurul timp verbal pe care îl înțelege. Și, o dată ce l-a înțeles, se autosetează pe modul acțiune.
6. Discurs interior personalizat: adaptează mesajul
Percepțiile noastre se reflectă în alegerile noastre semantice naturale și automate. Inutil deci să repetăm fraze redactate de către alții. Formulează-ți mesajul către tine în modul cel mai personal, pentru ca el, creierul tău, să poată spune: ”Da, ăsta sunt eu. Așa gândesc despre mine și despre insul acesta în care locuiesc”. Doar atunci veți face casă bună și veți construi împreună utila, necesara relație pozitivă cu tine însuți.
Exercițiu practic de modificare a discursului interior
Începe prin a identifica discursul interior peiorativ sau defavorabil care îți alimentează stările negative – stres, frică etc. Formulează, cât mai spontan posibil, contradiscursul favorabil, care l-ar putea înlocui cel mai bine pe cel dintâi. Verifică-i potențialul de substituție trecându-l prin filtrul celor șase criterii mai sus pomenite și ajustează-l dacă este nevoie. Deci: este formulat afirmativ? La timpul prezent? Cât este de binevoitor? Dar de personal (este formulat cu propriile tale cuvinte)? Este credibil, obiectiv? În ce măsură corespunde realității?
A trecut testul? Șterge cu buretele (mental; creierul tău abia așteaptă să execute această comandă!) discursul negativ. Cel pozitiv se va instala cu de la sine putere în spațiul eliberat, asanându-l. Și împăcându-te cu tine însuți. Recomandare: programul audio transformațional VOCE INTERIOARĂ POZITIVĂ – COMANDĂ AICI
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-FărăDerivate 4.0 Internațional .