Cum ne influențează gândurile și emoțiile starea de sănătate

Urarea – Fii atent la gândurile tale – ar trebui să fie la fel de uzuală precum este cea prin care ne urăm sănătate unii altora. Corpul răspunde modului în care gândim, simțim și acționăm, fiind un așa-numit tip de conexiune minte-corp.

„Gândurile și emoțiile noastre au efecte pe scara largă asupra proceselor precum metabolismul, eliberarea de hormoni și funcția imună. Atunci când ești stresat sau deprimat, nivelul cortizolului crește, făcând sistemul imunitar mai puțin capabil să controleze inflamația, ceea ce, în timp, ar putea duce la boală în timp”, explică Emiliana Simon-Thomas, director științific al Centrului de Științe de la UC Berkeley.

De aceea, este important să recunoaștem gândurile și emoțiile negative și să fim conștienți de efectul devastator pe care îl pot avea asupra corpului, fiind printre principalele cauze ale bolilor de inimă.

 

Cinismul asociat cu bolile de inimă

De exemplu, un studiu publicat în revista Neurology în 2014 a relevat că cinismul, manifestat printr-o încălcare, fără sfială, a regulile moralei, de conviețuire socială și de bună-cuviință, crește riscul de demență în comparație cu cei care au mai mult respect față de semenii lor. Au fost luați în calcul mai mulți factori de risc precum vârsta, sexul, anumiți markeri de sănătate a inimii și statutul de fumător sau de nefumător.

Un studiu din 2009 al revistei Circulation a analizat date de la aproape 100.000 de femei și a constatat că cele mai cinice femei prezentau un risc mai mare de a suferi o boală de inimă în comparație cu cele mai puțin cinice. În plus, cele mai pesimiste femei prezentau, de asemenea, un risc mai mare de a muri pe parcursul perioadei de studiu, comparativ cu cele care erau mai optimiste în ceea ce privește umanitatea.

Ostilitatea crește riscul de accidente vasculare

O altă atitudine negativă cu efecte devastatoare asupra sănătății este ostilitatea, des întâlnită în vremurile complicate cărora, zilnic, trebuie să le facem față. Potrivit unui studiu publicat în revista Stroke în anul 2014, persoanele care au obținut un punctaj mai mare în ceea ce privește atitudinea neprietenoasă față de cei din jur, precum și cele cu stres cronic și simptome depresive, au prezentat un risc mai mare de accident vascular cerebral. Depresie nu este încă tratată de foarte mulți ca o boală, însă poate avea repercusiuni cu mult dincolo de a te simți trist sau de a-ți pierde pofta de mâncare. A fost asociată cu un risc crescut de diabet zaharat de tip 2, atac de cord și cu o probabilitate mai mare de invaliditate mai târziu în viață. Așadar, cere ajutor, fără nici un pic de rușine, de la primii muguri ai bolii.

 

Cum te poți ajuta singur să fii mai sănătos

Simpla schimbare a modului de a gândi și, implicit, a perspectivei asupra vieții ne poate îmbunătăți substanțial starea de sănătate.

„Căile neuronale se schimbă în fiecare minut și creierul generează celule noi. Iar această neurogeneză nu este asociată numai cu formarea de amintiri noi, ci și cu stabilitatea dispoziției. Stă în puterea noastră să ne schimbăm modul de a gândi”, spune directorul științific Simon-Thomas.

De subliniat și reținut faptul că problema este aceea că creierul este programat să răspundă emoțiilor negative prin „închiderea” față de lumea exterioară și, implicit, prin limitarea opțiunilor care se ivesc la tot pasul. Adică se activează instinctul de supraviețuire.

Cercetătorul Barbara Fredrickson a explicat ce beneficii putem avea de pe urma cultivării gândurilor pozitive:

1. Extinderea perspectivei asupra lumii, adică devii mai creativ și vezi opțiunile care îți apar în cale
2. Construirea unei rezistențe mai mari din punct de vedere emoțional

Barbara Fredrickson a petrecut ani de zile cercetând beneficiile fizice și emoționale ale pozitivității, printre care se numără recuperarea mai rapidă după un episod cardiovascular, somnul mai bun și de calitate, răceli mai puține și un sentiment plăcut de fericire generală.

În opinia ei, suntem tributari unu bias negativ, adică petrecem foarte mult timp consumându-ne energia cu frustrări minore și ignorăm șansele pe care viața ni le scoate în cale.

Pentru a experimenta o stare emoțională armonioasă, Fredrickson propune să experimentăm trei emoții pozitive pentru fiecare emoție negativă. Emoțiile pozitive inversează efectele fizice ale negativității și construiesc resurse psihologice care contribuie la o viață înfloritoare.

Rolul iertării în starea de sănătate mentală, emoțională și fizică
Fredrickson are o metodă specială prin care ne îndeamnă să ne scuturăm de haina negativității și anume iertarea. Iertarea înseamnă acceptarea pe deplin a faptului că s-a produs un eveniment negativ și renunțarea la orice sentiment negativ. Cercetările arată că iertarea ne ajută să experimentăm mai bine sănătatea mentală, emoțională și fizică. Mai mult, iertarea poate fi învățat așa cum s-a văzut în rezultatele Proiectului de iertare realizat la Stanford, care a pregătit 260 de adulți timp de 6 săptămâni.

• 70% dintre participanți au raportat o scădere a sentimentelor asociate cu suferința
• 13% au experimentat o stare de furie redusă
• 27% au prezentat mai puține “lamentări fizice” (de exemplu, durere, tulburări gastrointestinale, amețeli etc.)

Practica iertării a fost, de asemenea, legată de o mai bună funcționare a sistemului imunitar și o durată mai lungă de viață. Alte studii au arătat că iertarea are mai mult decât un efect metaforic asupra inimii: poate scădea de fapt tensiunea arterială și îmbunătăți starea inimii.

 

Beneficiile demonstrate ale stării de recunoștință

Dr. Brené Brown este de părere că starea de mulțumire are un impact puternic asupra stării emoționale. În cadrul unui studiu, oamenii care au fost rugați să facă o trecere în revistă a momentelor de binecuvântare s-au simțit mai fericiți, s-au plâns mai puțin de diferitele probleme fizice și au dormit mai bine decât cei care au creat liste cu neajunsurile din viața lor.
Brown a descoperit că există o relație strânsă între bucurie și recunoștință, însă cu o mare nuanță: nu stare de bucurie ne determină să devenim recunoscători, ci datorită recunoștinței devenim ne umplem de o stare de bine.

Emoțiile pozitive întăresc sănătatea mentală

S-a demonstrat științific că emoțiile pozitive ajută organismul să se recupereze după efectele devastatoare ale emoțiilor negative persistente. Așadar, în timp, cultivarea gândurilor pozitive ne poate ajuta să devenim mai rezistenți în fața crizelor și a stresului.

“Reziliența (rezistența la șoc) emoțională este ca o bandă de cauciuc – indiferent cât de departe este împinsă o persoană de emoțiile negative, ea are capacitatea de a reveni la starea inițială. Oamenii rezilienți sunt capabili să experimenteze emoții dure. Persoanele rezistente nu neagă durerea sau suferința cu care se confruntă, ci mai degrabă păstrează un sentiment de pozitivitate care le ajută să depășească efectele negative ale situației lor “, explică Dr. Brené Brown.

Astfel de oameni sunt capabili să privească provocările cu optimism și speranță, știind că greutățile lor vor duce la creșterea personală și la o perspectivă extinsă asupra vieții.

Un singur lucru trebuie reținut: gândurile negre ne îmbolnăvesc, iar cele constructive sunt colacul de salvare în orice situație și în același timp “busola” care ne ajută să ne orientăm. În plus, ne întăresc emoțional și, implicit, devenim mai puternici la situațiile stresante, dincolo de orice medicament-minune.

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-FărăDerivate 4.0 Internațional .