O treime din viaţă dormim. Muuult – spun hiperactivii -, câte am putea face în timpul ăsta! Chiar aşa, câte? Să muncim mai mult, să ne distrăm mai mult, să învăţăm mai mult, avem atâtea de rezolvat şi noi irosim 30% din timpul nostru pe acest pământ dormind! Noi – poate da. Creierul nostru sigur nu! Neuronii continuă să rezolve problemele zilei, în sfârşit, în linişte deplină, fără bruiajul comentariilor şi emoţiilor noastre profund omeneşti. Creierul nu doarme, el munceşte. Tace şi face.
Oamenii de ştiinţă tot trag de câte un colţ al vălului de mister ce acoperă lumea din vis: care este rolul exact al somnului? Ce fac neuronii în aceste ceasuri, fără ştirea noastră? Îşi fac de cap în capul nostru, stabilesc între ei legături haotice, din care se nasc visele?
Cobai umani pe altarul ştiinţei
Aşa, bunăoară, o echipă de cercetători germani a selectat pe sprânceană un grup de 106 studenţi pe care i-a supus unor teste rapide tip puzzle, exerciţii mentale prin care trebuiau să identifice structuri ascunse în înlănţuirea cifrelor. De fapt, li se arăta fugitiv o problemă asupra căreia se revenea abia a doua zi. Între timp, o parte din ”cobai” avea dreptul la opt ore de somn, iar cealaltă parte era privată de somn în proporţii diferite. Unii aveau parte chiar de o întreagă noapte albă.
Creierul ăsta nu ştie ce-i odihna?!
A doua zi dimineaţă, voluntarii erau puşi din nou în faţa problemei respective, cerându-li-se, de această dată, să o rezolve. Rezultatele au fost impresionante: cei care îşi făcuseră stagiul complet de somn au rezolvat de două ori mai repede ”misterul”, prin comparaţie cu cei care petrecuseră o noapte albă. În ce îi priveşte pe cei ce privaţi de somn în grade diferite, performanţele lor de înțelegere și memorare au fost perfect corelate cu durata somnului.
În timpul somnului creierul nostru este preocupat, în continuare, de problemele zilei şi lucrează la rezolvarea lor, au conchis cercetătorii germani. Iar ritmul maxim de lucru se înregistrează în timpul somnului profund, nu în timpul somnului paradoxal (cel pe durata căruia se produc visele); perioada somnului paradoxal este cea în care neuronii se concentrează asupra problemelor acumulate peste zi.
Noţi albe şi gânduri negre
Mergând mai departe pe firul logicii, calitatea somnului înrâureşte decisiv modul în care ne începem ziua: cu un creier în plină formă, pentru a putea ”digera” și memora uşor informaţiile din ajun sau cu gândurile împrăştiate, incapabili să ne concentrăm şi, fireşte, îmbufnaţi, iritaţi.
Faimosul dicton ”Noaptea este sfetnic bun” îşi dezăluie, aşadar, sensul. Dar să facem apel şi la un alt dicton: ”Să stăm strâmb şi să judecăm drept”: concluziile studiului pot fi relativizate, cercetătorii înşişi s-au pronunţat, în proporţie de 89-90%, la modul ”Se pare că…”. Deci faptul că au dormit mai puţin sau deloc nu a fost poate absolut relevant. Poate că unii membrii ai grupului de ”odihniţi” aveau oricum o minte mai ageră decât unii membri ai grupului de ”nedormiţi”, prin urmare, ”se pare că…” există ”şanse” ca rezultatele să fie relative.
Sigur, vor urma alte echipe de cercetători, alte studii, alte grupe de voluntari, alte experienţe pentru a confirma ipoteza colegilor germani.
Un lucru este însă deja în afara oricărui dubiu: somnul nu trebuie neglijat, dacă ţinem la tonusul neuronilor noştri.
Gata cu lectura de seară, cu destăinurile din jurnalul personal, cu pagina de cuvinte încrucişate? Stingerea! Creierul tău abia aşteaptă să adormi, ca să îşi reia munca. Pentru el, în fişa postului scrie ”program nonstop”. Și dacă ai probleme cu somnul, ai încercat diferite soluții de alinare a fluctuațiilor minții și nu ai obținut rezultate durabile, te invit să explorezi beneficiile folosirii tehnologiei audio-vizuală Mind Synergy pentru liniștirea gândurilor și relaxare profundă obținută încă din primele secunde de utilizare.
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NoDerivatives 4.0 International License.