Psihomicrobiotica dezvăluie legătura dintre tulburările psihice şi flora intestinală

Intestinul şi bacteriile care îl protejează – microbiota, în termeni recenţi, flora intestinală, în termeni consacraţi – sunt una din ”sursele” tulburărilor anxioase şi depresive. Este ipoteza avansată de specialiştii în psihomicrobiotică, un domeniu de cercetare care ia avânt şi care ar putea revoluţiona terapeutica afecţiunilor psihiatrice.

Flora intestinală este un ansamblu de microorganisme care nu conteneşte să-i uimească pe cercetători. Complexitatea funcţiilor pe care le îndeplineşte i-a determinat să o taxeze dreăt ”un organ uitat” al corpului uman. Iar în anii 2000 a început să se consolideze o ”ramură” a medicinei consacrată ei: psihomicrobiotica.

Ce este psihomicrobiotica?

Guillaume Fond, psihiatru şi cercetător în psihiatrie translaţională, explică:

”Psihomicrobiotica cercetează legătura dintre perturbările microbiotei intestinale şi tulburările psihologice. Primele studii asupra florei intestinale au conturat ideea potrivit căreia bacteriile care o formează sunt importante doar pentru digestie. Dar, în anii 2000, mai multe studii au lărgit câmpul de investigaţie, dezvăluind rolul decisiv al acestor microorganisme în dezvoltarea sistemului nervos central.”

Morocănos? Microbiota e de vină!

Unul din studiile la care se referă cercetătorul francez a demonstrat fără echivoc faptul că şoarecii născuţi în condiţii sterile, care nu ingerau un anumit număr de bacterii la naştere, dezvoltau importante tulburări anxioase, ce dispăreau după ce li se injectau cobailor bacterii ţintă. De atunci şi până în zilele noastre s-a demonstrat fără drept de apel că da, flora intestinală poate influenţa în multe feluri şi sistemul nervos uman. De exemplu, acţionând direct asupra nervului vag, ale cărui fibre sunt, în proporţie de 80%, legate direct de zone ale creierului ce controlează emoţiile.

Dar bacteriile din tubul digestiv sintetizează şi neurotransmiţă-tori ca dopamina sau serotonina; prin urmare, o microbiotă intestinală avariată afectează producţia moleculelor care reglează, în creierul nostru, starea de spirit.

De ce aflăm aşa târziu?

Cum se explică faptul că această legătură atât de importantă a fost descoperită abia de curând?

”Psihomicrobiotica a făcut salturi spectaculoase începând cu anul 2009. Până atunci pur şi simplu nu am dispus de tehnici suficient de elaborate pentru a studia complexitatea bacteriologică a florei intestinale. Primele progrese au apărut pe tărâmul gastroenterologiei, când s-a făcut legătura între dezechilibrul microbiotic şi anumite maladii cronice inflamatorii, cum sunt boala Crohn sau boala celiacă. Aceste perturbări au fost identificate la fraţi şi surori ai unor copii diagnosticaţi cu autism. Astfel de descoperiri ne fac să credem că o microbiotă dezechilibrată poate fi terenul favorabil pentru autism, peste care s-ar suprapune un factor ambiental declanşator” (Guillaume Fond).

Veriga lipsă

În psihiatrie, microbiota intestinală ar fi veriga lipsă – una esenţială pentru a închide lanţul explicaţiilor logice: de ce există pacienţi care nu răspund la tratamente, ce mecanisme declanşează anumite maladii mentale, de genul tulburărilor anxioase, depresiei, tulburărilor de comportament alimentar, de ce pacienţii cu astfel de tulburări au mari probleme de sănătate fizică, mergând de la obezitate la diabet, şi o rată ridicată a mortalităţii precoce din cauze cardio-vasculare. Aceste afecţiuni au devenit prima cauză a mortalităţii la pacienţii atinşi de tulburări psihice, devansând suicidul.

În aşteptarea dovezilor ştiinţifice…

Psihomicrobiotica ar putea oferi o explicaţie cu privire la originea tulburărilor psihice şi ar deschide calea unor soluţii terapeutice noi. Astfel, am ajunge să tăiem răul de la rădăcină, tratând originea bolii (perturbarea la nivel cerebral), şi nu doar
simptomele. O dată stabilită clar legătura dintre un dezechilibru microbiotic şi o anumită tulburarare psihică, vom şti să reechilibrăm foarte precis şi în profunzime flora intestinală a pacientului, mai curând decât să îi administrăm un tratament care acţionează asupra creierului.

…să reglăm alimentaţia

În aşteptarea probelor ştiinţife solide, se impune o măsură terapeutică esenţială (deşi prea puţin luată în seamă până acum): modificarea regimului alimentar al pacienţilor.
Trebuie favorizate alimentele cu proprietăţi antiinflamatoare, cele bogate în fibre şi în proteine – legume şi leguminoase – şi evitate grăsimile saturate sau dulciurile de tip junk food.

”Înainte de a decide să meargă la orice consultaţie (la un medic internist, la psiholog, la psihiatru), înainte de a cere anxiolitice sau antidepresive, persoanele care prezintă anumite simptome – tulburări ale somnului, anxietate, oboseală persistentă, stări de depresie – ar trebui să verifice atent ce mănâncă, recomandă specialistul în psihiatrie translaţională.” Şi detaliază: ”Adeseori alimentaţia acestor oameni este una dezechilibrată, saturată de grăsimi şi/sau zahăruri. Multe persoane care se simt deprimate pun această stare pe seama unei mari oboseli. Or, această oboseală poate fi rezultatul unei inflamaţii intestinale care duce la scăderea energiei. Alimentaţia sănătoasă reprezintă un potenţial neexploatat în tratarea problemelor psihice.”

Pe lângă hrana sănătosă, bogată în alimente cu proprietăţi antiinflamatoare, foate util poate fi şi aportul de vitamina D, un nutrient a cărui carenţă este observată aproape sistematic la persoanele depresive. La fel de utile pot fi şi probioticele, chiar dacă aceste bacterii sunt eliminate, în majoritatea lor, în timp ce trec prin stomac, conchide specialistul.

Aviz şi preaviz

Aviz dependenţilor de ”hrană modernă” – fast food, junk food – şi preaviz dependenţilor de alimente tradiţionale – şunculiţe, sărmăluţe etc.: plăcuta oboseală care se instalează după astfel de mese veştejeşte flora intestinală, deprimă metabolismul şi inhibă producţia de hormoni ai stării de bine. Rezultatul: tot mai supraponderali şi mai mofluzi. Depresia stă la pândă, la colţul mesei.

Psihomicrobiotica dezvăluie legătura dintre tulburările psihice şi flora intestinală by AimGroup is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivatives 4.0 International License.